Participare la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva

Sub egida AUTORITATII NATIONALE PENTRU CERCETARE STIINTIFICA SI INOVARE (ANCSI) se organizează participarea României la cel de-al 43-lea Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva-ELVEȚIA, care va avea loc în perioada  15-19Aprilie 2015.

Vă adresăm invitaţia de a participa la acest salon în cadrul Delegaţiei de Inventatori care va reprezenta România.

Înscrierile de participare în vederea selectării de către Comisia de Manifestări Ştiinţifice aColegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare al ANCSI se depun până la data de miercuri 25 martie 2015, orele 12.00, la secretariatul Direcţiei Dezvoltare și Performanță Instituțională, din sediul ANCSI, str.Mendeleev, nr.21-25, etaj V, sector 1, Bucureşti, cod 010362 (tel.: +40 21 316 29 77+40 21 316 29 77,  fax: +40 21 318 30 71) şi vor fi transmise şi în format electronic la adresele de e-mail: camelia.marinescu@ancs.ro,secretariat.dtti@ancs.ro şi  adela.bara@icpe-ca.ro.

Propunerile de participarevor fi prezentate şi transmise cu respectarea prevederilor„GHID(ULUI) PRIVIND SELECŢIA INVENŢIILOR ÎN VEDEREA PARTICIPĂRII LA MANIFESTĂRI EXPOZIŢIONALE”, publicat pe site-ul ANCSI (www.research.ro) in sectiunea Actiuni suport/Targuri si Expozitii.

Clasele de încadrare a invenţiilor în catalogul oficial al Salonului sunt prezentate în Anexa 1.

OBLIGATORIU:Propunerile vor fi prezentate şi tabelar, conform modelului din Anexa 2.

Pentru invenţiile selectate: Continue reading “Participare la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva” »

Este obligatorie inregistrarea marcii?

Legislatiile nationale consacra sisteme diferite de dobandire a dreptului la marca. In dreptul roman este aplicabil sistemul atributiv, care presupune ca dreptul la marca se dobandeste prin prioritate de inregistrare. Cu alte cuvinte, dreptul marca apartine persoanei care a inregistrat prima semnul distinctiv.

Daca utilizez un semn este obligatoriu sa il inregistrez ca marca?

In sistemul atributiv, adoptat de legislatia romana, NU ESTE OBLIGATORIE inregistrarea semnului utilizat.

Exista insa pericolul ca o alta persoana sa depuna la inregistrare un semn identic, iar aceasta dobandeste un drept prioritar la inregistrare.

Este obligatorie vreodata inregistrarea marcii?

In cazul infiintarii unei firme de paza si protectie, pentru obtinerea licentei de functionare pentru a desfasura activitati de paza si protectie este obligatorie inregistrarea ca marca a denumirii firmei si a semnelor distinctive (conform art. 25 al. 1 lit d din HG 301/3012).

Sfatul specialistului

Indiferent de domeniul de activitate recomand inregistrarea ca marca a semnului utilizat si stabilirea unei strategii clare de constructie a brandului.

Sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_40129/Este-obligatorie-inregistrarea-marcii.html

Dreptul de proprietate intelectuală

Protejaţi-vă ideile de afaceri!

Aveţi o idee inovatoare care v-ar putea transforma radical activitatea? Înainte de a o face publică, ar fi bine să o protejaţi cu ajutorul drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). Ideile mari au valoare doar dacă puteţi dovedi legal că acestea vă aparţin.

Ce înseamnă proprietate intelectuală?

Proprietatea intelectuală include produse, acţiuni sau procese pe care le-aţi creat şi care vă oferă un avantaj competitiv.

Există trei subcategorii:

Proprietatea industrială: invenţii (brevete), mărci înregistrate, desene industriale, noi varietăţi de plante şi indicaţii de origine geografică
Opere artistice protejate de drepturile de autor: lucrări literare şi artistice originale, muzică, programe de radio şi televiziune, software, baze de date, proiecte arhitecturale, creaţii publicitare şi de multimedia
Strategii comerciale: secrete comerciale, know-how, acorduri de confidenţialitate, producţie rapidă.
Cum îmi pot proteja drepturile de proprietate intelectuală?

Vă puteţi proteja proprietatea intelectuală cu ajutorul drepturilor de proprietate intelectuală stabilite de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale English español français (OMPI). Forma de protecţie depinde de tipul de proprietate intelectuală:

brevetele – împiedică părţile terţe să fabrice, să utilizeze sau să vândă invenţia dumneavoastră pe o anumită perioadă de timp, în funcţie de tipul de invenţie
mărcile înregistrate – protejează numele produsului, împiedicând alte companii să vândă un produs cu aceeaşi denumire
drepturile de autor – vă permit să controlaţi producţia, distribuţia, difuzarea sau reprezentarea publică a operei dumneavoastră. Drepturile de autor se acordă automat, fără să fie necesară înregistrarea oficială. Puteţi folosi imediat simbolul drepturilor de autor (copyright).
Vă puteţi adresa şi Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne(OAPI), care se ocupă de înregistrarea mărcilor şi desenelor, precum şi Oficiului European de Brevete (OEB). Continue reading “Dreptul de proprietate intelectuală” »

Strategia în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale

Strategia
în domeniul
Protecţiei Proprietăţii Intelectuale
la
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
pentru perioada 2011 – 2015
Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Mihail ȚÎȚU
Sibiu, ediția 20112
1. Generalităţi
Proprietatea Intelectuală trebuie privită sub cele două componente ale sale:
– proprietatea industrială;
– drepturile de autor şi drepturile conexe.
Proprietatea intelectuală este una dintre pârghiile de bază ale dezvoltării unei ţări în toate
documentele. Astfel se poate aprecia ca protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este de o mare
importanţă finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligentei umane şi, în acelaşi timp, garantarea
beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs.
Strâns legată de acest domeniu este activitatea de cercetare – dezvoltare şi inovare care constituie
o componentă strategică, hotărâtoare pentru dezvoltarea economică şi pentru progresul social.
Ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii care generează constant progres tehnologic,
asigurând durabilitatea dezvoltării şi competitivitatea economică de perspectivă a României.
Inovarea şi transferul tehnologic trebuie să fie şi soluţiile pentru rezolvarea problemelor din
economie dar şi pentru înnoirea permanentă a tehnologiilor necesare prin racordarea cercetării româneşti
la cerinţele şi presiunile unei pieţe libere, în expansiune, în contextul globalizării.
Reforma în domeniul proprietăţii intelectuale trebuie să ţină cont şi de anumite probleme sociale şi
economice existente, în special în legătura cu transferul tehnologic, comerţul electronic, biotehnologiile şi
tehnologia informaţiei.
Schimburile tehnologice şi noile modele de gestiune economică trebuie accelerate astfel încât să
fie apte să includă problematica proprietăţii intelectuale ca element de coeziune economică între marii
producători şi întreprinderile mici şi mijlocii capabile să facă faţă noilor provocări ale globalizării.
Protecţia Proprietăţii Intelectuale în România nu reprezintă încă un punct forte din acest motiv
anumite analize instituţionale şi de specialitate realizate până în prezent au condus la concluzia ca o
asemenea abordare novatoare a problematicii este necesară şi trebuie să stea la baza elaborării şi
dezvoltării unei strategii în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale.
Pentru a fundamenta în mod unitar şi coerent acţiunile sectoriale şi reglementările specifice ale
instituţiilor care au responsabilităţi în realizarea, protecţia şi valorificarea creaţiilor intelectuale în
România, strategia trebuie să identifice obiectivele majore, precum şi măsurile necesare îndeplinirii
acestor obiective.
2. Stadiul actual în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale Continue reading “Strategia în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale” »

ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA

roprietatea intelectuală, privită sub cele două componente ale sale, proprietatea industrială pe de o parte şi drepturile de autor şi drepturile conexe pe de altă parte, este una dintre pârghiile de bază ale dezvoltării economice, sociale şi culturale ale naţiunii. În acest context se poate aprecia că protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este de o mare importanţă, în esenţă, scopul şi finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligenţei umane şi, în acelaşi timp, garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs.

Strâns legată de acest domeniu este activitatea de cercetare – dezvoltare şi inovare care constituie o componentă strategică, hotărâtoare pentru dezvoltarea economică şi pentru progresul social. Astfel, ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii care generează constant progres tehnologic, asigurând durabilitatea dezvoltării şi competitivitatea economică de perspectivă a României. Totodată inovarea şi transferul tehnologic sunt soluţii pentru rezolvarea problemelor economice şi pentru înnoirea permanentă a tehnologiilor necesare prin racordarea cercetării româneşti la cerinţele şi presiunile unei pieţe libere, în expansiune, în contextul globalizării.

În procesul de înfăptuire a reformei în domeniul proprietăţii intelectuale se va ţine cont de problemele sociale şi economice, în special în legătură cu transferul tehnologic, comerţul electronic, biotehnologiile şi tehnologia informaţiei. De asemenea, se impune o reorientare în ceea ce priveşte schimburile tehnologice şi noile modele de gestiune economică apte să includă problematica proprietăţii intelectuale ca element de coeziune economică între marii producători şi întreprinderile mici şi mijlocii capabile să facă faţă noilor provocări.

Pentru că activitatea de inovare, cercetare – dezvoltare a unei organizaţii să fie una funcţională şi orientată spre îmbunătăţire continuă şi spre cunoaştere este necesară stabilirea unor obiective generale pentru activitatea de protecţie a proprietăţii intelectuale, dar şi obiective specifice pentru fiecare proces amintit, care mai apoi vor fi corelate cu obiective pentru fiecare structură a organizaţiei.

În economia de piaţă, în care domneşte cu adevărat legea concurenţei, organizaţiile cu prestigiu au înfiinţate departamente/compartimente specializate, care urmăresc şi valorifică în beneficiu propriu toate greşelile organizaţiilor concurente, cu precădere pe cele din domeniul proprietăţii intelectuale.

Proprietatea intelectuală. Definiţie. Rolul în dezvoltarea organizaţiei Continue reading “ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA” »

Inregistrarea marcii: Cum ajuta la dezvoltarea afacerii si la vanzari mai bune

Fundamentul relatiei producator-consumator este, intr-o oarecare masura, comunicarea, intrucat producatorul trebuie sa „comunice” in asa fel incat sa-si atraga consumatorii si sa-i pastreze de-a lungul timpului. Sarcina se dovedeste a fi destul de grea, avand in vedere evolutia pietei din ultimii ani sau, mai precis, multitudinea de produse ce apar constant pe rafturile magazinelor. Cu alte cuvinte, secretul unei bune relatii nu sta doar in cantitatea de produse pe care producatorul o ofera, ci si in felul in care face acest lucru, de modul lui de a se detasa de competitie si de a fideliza consumatorul. Astfel ca, indiferent de domeniul in care activeaza, o companie trebuie sa protejeze produsul pe care il scoate pe piata, iar cea mai buna cale de urmat in acest sens este cea referitoare la proprietatea intelectuala.

Pentru domeniul FMGC anul 2014 continua sa fie unul dificil din perspectiva deciziilor strategice ce trebuie luate pentru ca bunurile oferite sa ajunga in casele clientilor.

Provocarea este in continuare de a  ramane in mintea consumatorului si nu doar de a intra.Se stie ca in acest domeniu nu este important ca un client sa te aleaga prima data ci dupa ce te-a ales o data sa o faca de fiecare data.

Privind lucrurile din perspectiva juridica imi propun sa raspund la intrebarea “ce rol are marca in decizia consumatorului final”?

Potrivit art. 2 din legea 84/1990 privind marcile si indicatiile geografice:”Poate constitui marca orice semn susceptibil de reprezentare grafica cum ar fi: cuvinte, desene, litere (…) cu conditia ca aceste semne sa permita a distinge produsele sau serviciile unei intreprinderi de cele ale altor intreprinderi”

Asadar, marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica care serveste la deosebirea produselor unei intreprinderi de cele apartinand altei intreprinderi.

De ce este necesar sa imi deosebesc produsele prin marca? Continue reading “Inregistrarea marcii: Cum ajuta la dezvoltarea afacerii si la vanzari mai bune” »

Cum iti dai seama ca un produs este traditional sau nu?

Dinamica pietei produselor traditionale romanesti se intensifica de la an la an. In consecinta, exista si firme care vor sa pacaleasca consumatorii.

Daniela Niculescu, directorul general al marcii CEFF (Certified E-Friendly Food, marca ce atesta ca produsele alimentare de la raft cu simbolul CEFF nu contin o serie de aditivi alimentari potential daunatori) prezinta 5 moduri prin care consumatorul de rand poate verifica daca un produs este intr-adevar traditional sau nu, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.

Chinezarii vandute la Bran ca obiecte traditionale

Ce este un produs traditional?

Produsul traditional romanesc este realizat exclusiv din materii prime locale. Avand la baza o reteta si un procedeu de prelucrare traditionale, rezultatul este un produs autentic si usor de remarcat printre alte produse asemanatoare.

Cum poti verifica daca este produs traditional sau nu

1. Logo-ul Continue reading “Cum iti dai seama ca un produs este traditional sau nu?” »

De ce nu prind produsele traditionale romanesti la export?

Produsele traditionale romanesti nu se vand bine la export. Strainii nu se inghesuie sa cumpere magiun de Topoloveni sau branza de burduf, din simplul motiv ca nu au auzit de ele. Nici nu aveau cum, statul nu se ocupa de promovare, iar producatorii nu au bani sa isi faca reclama nici in tara, daramite peste hotare.

Singurele initiative ale autoritatilor centrale pentru a incuraja producatorii traditionali au aparut de curand si se adreseaza in special consumatorului roman.

La inceput, deputatii au venit cu ideea de a inchide lanturile mari de supermarketuri si hipermarketuri duminica, pentru a promova producatorii romani. Initiativa legislativa a iscat un val de dezaprobare din partea reprezentantilor magazinelor vizate.

Mai nou, o alta idee de promovare a producatorilor romani s-a ivit in capul oficialilor: amenajarea unor standuri speciale, in marile magazine, unde producatorii traditionali vor putea sa-si vanda marfa.

Romanii care prefera gustul produselor traditionale romanesti din Banat sau din Maramures le vor putea cumpara din magazinul de langa casa, nu doar de la targurile de profil.

Lucia Romanescu, director executiv al Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti, crede ca este o idee foarte buna. „Mi se pare perfect, o idee foarte buna in sensul in care hipermarketurile atrag multi consumatori si produsele traditionale ar putea fi promovate mai bine”, a declarat Lucia Romanescu, pentru Ziare.com.

Cum atesti si cum protejezi un produs traditional? Continue reading “De ce nu prind produsele traditionale romanesti la export?” »

Cumperi produse traditionale? E posibil sa fi fost inselat de multe ori

Multe dintre cele 4.400 de produse traditionale din Romania clasificate conform vechii legislatii nu erau cu adevarat traditionale, astfel ca in multe cazuri romanii care prefera acest gen de produse au fost inselati, a declarat miercuri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

„Ajunsesem pe vechea legislatie sa avem in Romania 4.402 produse traditionale, obtinute in mare parte si in sistem industrial, fara limita de cantitate, fara sa fie prevazute controale elaborate din punct de vedere al cantitatii, din punct de vedere al metodei care se foloseste pentru a obtine un produs traditional”, a spus Constantin.

El a adaugat ca apetitul consumatorului din Romania este mai mare atunci cand este vorba de produse traditionale sau produse bio.

„Vanzarile au crescut foarte mult si de aceea a existat aceasta intentie a multor producatori ca produsele respective sa fie atestate ca fiind traditionale, insa a existat o problema de inselare a consumatorului”, a explicat ministrul.

Prin noua lege, intrata recent in vigoare, produsele atestate ca traditionale vor fi cu adevarat traditionale, a spus Constantin.

Potrivit noilor norme, cantitatea produsa zilnic va fi limitata, la un aliment traditional, la 400 de kilograme sau litri pe zi, cu exceptia produselor de panificatie, unde cantitatea nu trebuie sa depaseasca 800 de kilograme pe zi.

„Dupa noua legislatie, toate produsele traditionale trebuie sa obtina din nou atestatul. Cred ca vor fi mult mai putine produse traditionale, pentru ca astazi, din pacate, foarte multe poarta denumirea de produs traditional fara sa fie traditionale”, a mai spus Constantin. Continue reading “Cumperi produse traditionale? E posibil sa fi fost inselat de multe ori” »

Reglementări privind atestarea produselor tradiţionale

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 688 din data de 11 noiembrie 2013 a fost publicat Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiţionale.

Probleme dificile de drept civil
Actul normativ stabileşte condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale.

Direcţia generală industrie alimentară, prin compartimentul de specialitate cu atribuţii în domeniul produselor tradiţionale, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale înfiinţează şi administrează Registrul naţional al produselor tradiţionale. RNPT se publică anual pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pentru a figura în RNPT, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Pentru a fi atestat ca produs tradiţional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini, al carui elemente sunt descrise în actul normativ.

Caietul de sarcini, însoţit de opis, cererea de înregistrare, buletinul de analiză al produsului, fişa echipamentelor de producţie, schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite, certificatul de înmatriculare la registrul comerţului şi/sau certificatul de producător eliberat de primăria localităţii unde se fabrică produsul, actul de identitate al solicitantului sau persoanei împuternicite, în copie, se depune la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul tradiţional.

Reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor legale şi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceasta.

În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor legale, produsul se înscrie în RNPT şi se eliberează documentul „Atestat produs tradiţional“.

Produsele tradiţionale se marchează cu un logo naţional prevăzut în anexa la actul normativ.

Sursa:http://www.juridice.ro/291125/reglementari-privind-atestarea-produselor-traditionale.html

Advertisement
Contact:
BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI. REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII, IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR. Pentru o oferta de pret va rugam sa ne contactati la :
mustateanu@gmail.com
Tel: 0768.511.900
Program:
Zilnic: 09-19 Sambata: 09-14
OSIM OEB WIPO OHIM AIPPI Grup Roman EPI ORDA