ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA

roprietatea intelectuală, privită sub cele două componente ale sale, proprietatea industrială pe de o parte şi drepturile de autor şi drepturile conexe pe de altă parte, este una dintre pârghiile de bază ale dezvoltării economice, sociale şi culturale ale naţiunii. În acest context se poate aprecia că protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este de o mare importanţă, în esenţă, scopul şi finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligenţei umane şi, în acelaşi timp, garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs.

Strâns legată de acest domeniu este activitatea de cercetare – dezvoltare şi inovare care constituie o componentă strategică, hotărâtoare pentru dezvoltarea economică şi pentru progresul social. Astfel, ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii care generează constant progres tehnologic, asigurând durabilitatea dezvoltării şi competitivitatea economică de perspectivă a României. Totodată inovarea şi transferul tehnologic sunt soluţii pentru rezolvarea problemelor economice şi pentru înnoirea permanentă a tehnologiilor necesare prin racordarea cercetării româneşti la cerinţele şi presiunile unei pieţe libere, în expansiune, în contextul globalizării.

În procesul de înfăptuire a reformei în domeniul proprietăţii intelectuale se va ţine cont de problemele sociale şi economice, în special în legătură cu transferul tehnologic, comerţul electronic, biotehnologiile şi tehnologia informaţiei. De asemenea, se impune o reorientare în ceea ce priveşte schimburile tehnologice şi noile modele de gestiune economică apte să includă problematica proprietăţii intelectuale ca element de coeziune economică între marii producători şi întreprinderile mici şi mijlocii capabile să facă faţă noilor provocări.

Pentru că activitatea de inovare, cercetare – dezvoltare a unei organizaţii să fie una funcţională şi orientată spre îmbunătăţire continuă şi spre cunoaştere este necesară stabilirea unor obiective generale pentru activitatea de protecţie a proprietăţii intelectuale, dar şi obiective specifice pentru fiecare proces amintit, care mai apoi vor fi corelate cu obiective pentru fiecare structură a organizaţiei.

În economia de piaţă, în care domneşte cu adevărat legea concurenţei, organizaţiile cu prestigiu au înfiinţate departamente/compartimente specializate, care urmăresc şi valorifică în beneficiu propriu toate greşelile organizaţiilor concurente, cu precădere pe cele din domeniul proprietăţii intelectuale.

Proprietatea intelectuală. Definiţie. Rolul în dezvoltarea organizaţiei Continue reading “ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALA” »

Inregistrarea marcii: Cum ajuta la dezvoltarea afacerii si la vanzari mai bune

Fundamentul relatiei producator-consumator este, intr-o oarecare masura, comunicarea, intrucat producatorul trebuie sa „comunice” in asa fel incat sa-si atraga consumatorii si sa-i pastreze de-a lungul timpului. Sarcina se dovedeste a fi destul de grea, avand in vedere evolutia pietei din ultimii ani sau, mai precis, multitudinea de produse ce apar constant pe rafturile magazinelor. Cu alte cuvinte, secretul unei bune relatii nu sta doar in cantitatea de produse pe care producatorul o ofera, ci si in felul in care face acest lucru, de modul lui de a se detasa de competitie si de a fideliza consumatorul. Astfel ca, indiferent de domeniul in care activeaza, o companie trebuie sa protejeze produsul pe care il scoate pe piata, iar cea mai buna cale de urmat in acest sens este cea referitoare la proprietatea intelectuala.

Pentru domeniul FMGC anul 2014 continua sa fie unul dificil din perspectiva deciziilor strategice ce trebuie luate pentru ca bunurile oferite sa ajunga in casele clientilor.

Provocarea este in continuare de a  ramane in mintea consumatorului si nu doar de a intra.Se stie ca in acest domeniu nu este important ca un client sa te aleaga prima data ci dupa ce te-a ales o data sa o faca de fiecare data.

Privind lucrurile din perspectiva juridica imi propun sa raspund la intrebarea “ce rol are marca in decizia consumatorului final”?

Potrivit art. 2 din legea 84/1990 privind marcile si indicatiile geografice:”Poate constitui marca orice semn susceptibil de reprezentare grafica cum ar fi: cuvinte, desene, litere (…) cu conditia ca aceste semne sa permita a distinge produsele sau serviciile unei intreprinderi de cele ale altor intreprinderi”

Asadar, marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica care serveste la deosebirea produselor unei intreprinderi de cele apartinand altei intreprinderi.

De ce este necesar sa imi deosebesc produsele prin marca? Continue reading “Inregistrarea marcii: Cum ajuta la dezvoltarea afacerii si la vanzari mai bune” »

Cum iti dai seama ca un produs este traditional sau nu?

Dinamica pietei produselor traditionale romanesti se intensifica de la an la an. In consecinta, exista si firme care vor sa pacaleasca consumatorii.

Daniela Niculescu, directorul general al marcii CEFF (Certified E-Friendly Food, marca ce atesta ca produsele alimentare de la raft cu simbolul CEFF nu contin o serie de aditivi alimentari potential daunatori) prezinta 5 moduri prin care consumatorul de rand poate verifica daca un produs este intr-adevar traditional sau nu, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.

Chinezarii vandute la Bran ca obiecte traditionale

Ce este un produs traditional?

Produsul traditional romanesc este realizat exclusiv din materii prime locale. Avand la baza o reteta si un procedeu de prelucrare traditionale, rezultatul este un produs autentic si usor de remarcat printre alte produse asemanatoare.

Cum poti verifica daca este produs traditional sau nu

1. Logo-ul Continue reading “Cum iti dai seama ca un produs este traditional sau nu?” »

De ce nu prind produsele traditionale romanesti la export?

Produsele traditionale romanesti nu se vand bine la export. Strainii nu se inghesuie sa cumpere magiun de Topoloveni sau branza de burduf, din simplul motiv ca nu au auzit de ele. Nici nu aveau cum, statul nu se ocupa de promovare, iar producatorii nu au bani sa isi faca reclama nici in tara, daramite peste hotare.

Singurele initiative ale autoritatilor centrale pentru a incuraja producatorii traditionali au aparut de curand si se adreseaza in special consumatorului roman.

La inceput, deputatii au venit cu ideea de a inchide lanturile mari de supermarketuri si hipermarketuri duminica, pentru a promova producatorii romani. Initiativa legislativa a iscat un val de dezaprobare din partea reprezentantilor magazinelor vizate.

Mai nou, o alta idee de promovare a producatorilor romani s-a ivit in capul oficialilor: amenajarea unor standuri speciale, in marile magazine, unde producatorii traditionali vor putea sa-si vanda marfa.

Romanii care prefera gustul produselor traditionale romanesti din Banat sau din Maramures le vor putea cumpara din magazinul de langa casa, nu doar de la targurile de profil.

Lucia Romanescu, director executiv al Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti, crede ca este o idee foarte buna. „Mi se pare perfect, o idee foarte buna in sensul in care hipermarketurile atrag multi consumatori si produsele traditionale ar putea fi promovate mai bine”, a declarat Lucia Romanescu, pentru Ziare.com.

Cum atesti si cum protejezi un produs traditional? Continue reading “De ce nu prind produsele traditionale romanesti la export?” »

Cumperi produse traditionale? E posibil sa fi fost inselat de multe ori

Multe dintre cele 4.400 de produse traditionale din Romania clasificate conform vechii legislatii nu erau cu adevarat traditionale, astfel ca in multe cazuri romanii care prefera acest gen de produse au fost inselati, a declarat miercuri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

„Ajunsesem pe vechea legislatie sa avem in Romania 4.402 produse traditionale, obtinute in mare parte si in sistem industrial, fara limita de cantitate, fara sa fie prevazute controale elaborate din punct de vedere al cantitatii, din punct de vedere al metodei care se foloseste pentru a obtine un produs traditional”, a spus Constantin.

El a adaugat ca apetitul consumatorului din Romania este mai mare atunci cand este vorba de produse traditionale sau produse bio.

„Vanzarile au crescut foarte mult si de aceea a existat aceasta intentie a multor producatori ca produsele respective sa fie atestate ca fiind traditionale, insa a existat o problema de inselare a consumatorului”, a explicat ministrul.

Prin noua lege, intrata recent in vigoare, produsele atestate ca traditionale vor fi cu adevarat traditionale, a spus Constantin.

Potrivit noilor norme, cantitatea produsa zilnic va fi limitata, la un aliment traditional, la 400 de kilograme sau litri pe zi, cu exceptia produselor de panificatie, unde cantitatea nu trebuie sa depaseasca 800 de kilograme pe zi.

„Dupa noua legislatie, toate produsele traditionale trebuie sa obtina din nou atestatul. Cred ca vor fi mult mai putine produse traditionale, pentru ca astazi, din pacate, foarte multe poarta denumirea de produs traditional fara sa fie traditionale”, a mai spus Constantin. Continue reading “Cumperi produse traditionale? E posibil sa fi fost inselat de multe ori” »

Reglementări privind atestarea produselor tradiţionale

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 688 din data de 11 noiembrie 2013 a fost publicat Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiţionale.

Probleme dificile de drept civil
Actul normativ stabileşte condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale.

Direcţia generală industrie alimentară, prin compartimentul de specialitate cu atribuţii în domeniul produselor tradiţionale, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale înfiinţează şi administrează Registrul naţional al produselor tradiţionale. RNPT se publică anual pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pentru a figura în RNPT, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Pentru a fi atestat ca produs tradiţional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini, al carui elemente sunt descrise în actul normativ.

Caietul de sarcini, însoţit de opis, cererea de înregistrare, buletinul de analiză al produsului, fişa echipamentelor de producţie, schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite, certificatul de înmatriculare la registrul comerţului şi/sau certificatul de producător eliberat de primăria localităţii unde se fabrică produsul, actul de identitate al solicitantului sau persoanei împuternicite, în copie, se depune la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul tradiţional.

Reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor legale şi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceasta.

În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor legale, produsul se înscrie în RNPT şi se eliberează documentul „Atestat produs tradiţional“.

Produsele tradiţionale se marchează cu un logo naţional prevăzut în anexa la actul normativ.

Sursa:http://www.juridice.ro/291125/reglementari-privind-atestarea-produselor-traditionale.html

Cum se obţine noul atestat de produs tradiţional

Potrivit noilor normative care reglementează produsele tradiţionale, cantitatea produsă zilnic va fi limitată, la alimente, la 400 de kilograme (sau litri) pe zi, cu excepţia produselor de panificaţie, unde cantitatea nu trebuie să depăşească 800 de kilograme pe zi.

„După noua legislaţie, toate produsele tradiţionale trebuie să obţină din nou atestatul. Cred că vor fi mult mai puţine produse tradiţionale, pentru că astăzi, din păcate, foarte multe poartă denumirea de produs tradiţional fără să fie tradiţionale”, a declartat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Verificări încrucişate Atestatele rămân valabile nouă luni de la data intrării în vigoare a ordinului, iar eliberarea noului tip de atestat se face la solicitarea operatorului economic, după verificarea vechiului caiet de sarcini şi a spaţiului destinat producţiei. De verificarea produselor tradiţionale se vor ocupa ministerele Agriculturii şi Sănătăţii, precum şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. „În data de 11 noiembrie 2013, în Monitorul Oficial Partea I, nr. 688 a fost publicat Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale. Este un Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor care a intrat în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. La data intrării în vigoare a ordinului nr. 724/2013 se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 938 din 14 octombrie 2004“, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii. Reatestare pentru întărirea concurenţei Reatestarea şi atestarea produselor tradiţionale româneşti în baza noului ordin va asigura o concurenţă loială între producători şi va spori credibilitatea produselor în ochii consumatorilor. Cei înregistraţi în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) vor avea pe etichetă un logo de produs tradiţional. „Logoul naţional este proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Folosirea logoului naţional fără respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul ordin se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare“, precizează ministerul. Avantajele certificării Produsul atestat ca tradiţional va reflecta aşteptările consumatorilor, fiind fabricat din materii prime locale, va prezenta o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, şi va avea în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare manuale, toate acestea dovedind un mod de lucru tradiţional. Pâinea „Adriana“ se prepară cu cartofi de Covasna Atestatul de produs tradiţional cu nr. 01 este acordat produsului „Pâine Tradiţională Adriana”, în urma verificării documentaţiei depuse la Direcţia pentru Agricultură a judeţului Braşov fabricat la Adriana Prod SRL, cu sediul în localitatea Ghimbav, judeţul Braşov. “Pâinea tradiţională Adriana” se obţine din făină de grâu albă, care provine din zona Ţara Bârsei, drojdie de panificaţie, sare iodată, cartofi din zona Braşov şi Covasna şi apă, procedeul de obţinere este tradiţional, respectiv operaţiile de pregătire a materiilor prime şi auxiliare, dozarea acestora, divizarea aluatului, modelarea, baterea cojii, ambalarea care se execută manual. Produsul din judeţul Braşov a fost înregistrat în ,,Registrul naţional al produselor tradiţionale”, la poziţia 01.

Citeste mai mult: adev.ro/n2c6fh

Demersuri pentru atestarea produselor tradiţionale

Ministerul agriculturii a prelungit până pe 30 noiembrie termenul de depunere a dosarelor pentru atestarea produselor tradiţionale. Măsura a fost solicitată de producători.

Ministerul agriculturii a prelungit până pe 30 noiembrie termenul de depunere a dosarelor pentru atestarea sau reatestarea produselor tradiţionale.

Directorul Direcţiei Generale de Industrie Alimentară din minister, Viorel Morărescu, a precizat pentru RRA că măsura a fost solicitată de producătorii agricoli care nu au reuşit să-şi întocmească documentaţia.

„Noi am dat dispoziţie ca şi camerele agricole judeţene să ajute fermierii în a întocmi documentaţia, respectiv caietul de sarcini, în aşa fel încât cei interesaţi şi cei care doresc să îşi reatesteze produsele să poată fi ajutaţi în aşa fel încât cât mai mulţi producători de produse tradiţionale adevărate să avem în piaţă.

Prin noul ordin vorbim şi de trasabilitatea produsului, vorbim de partea de control, vorbim de acel logo care va fi pus pe produs plus atestatul de produs tradiţional care va fi afişat la loc vizibil în aşa fel încât consumatorul să aibă garanţia că într-adevăr cumpără un produs de calitate, un produs tradiţional care este garantat de către o autoritate, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvolării Rurale.

Până acum au fost atestate 116 de produse tradiţionale, iar 124 de dosare au fost respinse pentru că nu corespundeau reglementărilor.

Cele mai multe produse tradiţionale atestate sunt în judeţele Maramureş, Alba, Suceava şi Argeş.

Sursa:http://www.romania-actualitati.ro/demersuri_pentru_atestarea_produselor_traditionale-66626

Afacerea PRODUSELOR TRADIŢIONALE.

Doar 30 de alimente au primit atestatul de produs tradiţional de la modificarea legislaţiei în acest sens. Până acum, România avea 4.402 de astfel de produse.

Dacă anul trecut românii se puteau lăuda cu 4.402 de produse tradiţionale atestate, la cinci luni după modificarea legislaţiei în domeniu, doar 30 au reuşit să treacă de documentaţia stufoasă pe care producătorii trebuie să o depună autorităţilor şi să fie atestate.

Până acum au fost depuse 51 de dosare în acest sens, dar mai bine de jumătate au fost respinse. Termenul de reatestare expiră anul acesta, pe data de 11 septembrie.

Astfel, în cinci luni au fost atestate nouă produse tradiţionale de panificaţie (pâine secuiască de casă cu cartofi, pită pe vatră bătută, pită neagră, pupuri, colăcuţ cu miere de Sântimbru, pită împletită în tavă, colac de Sântimbru, baton cu miere de Sântimbru), nouă produse din carne (printre care muşti ţărănesc crud afumat, tobă de casă, cârnaţi de porc), cinci produse din lapte (brânză de burduf, urdă, brânză telemea, etc), cinci băuturi, un produs tradiţional din legume şi fructe şi un produs tradiţional din peşte.

„După noua legislaţie din domeniul produselor tradiţionale au fost atestate 30 de produse realizate de 10 producători, iar 51 de dosare de la alţi 10 operatori economici au fost respinse. Acest lucru arată că există mai multă rigoare în verificarea documentaţiei şi în atestarea produselor. Deocamdată au venit şi cei care aveau atestatul vechi, dar şi alţi producători care vor să se ateste pe noile condiţii.

E adevărat că acum mult mai greu pot obţine atestatul de produs tradiţional pentru că am introdus o serie întreagă de condiţii şi criterii. Aş putea spune că actualele condiţii sunt un pic mai drastice, dar cred că astfel s-a făcut un pas important vizavi de calitatea produsului, protecţia şi interesul consumatorului. Dacă vrem să ieşim pe piaţa internaţională, România ar trebui să se axeze în viitor pe calitate constantă”, a declarat, pentru AGERPRES, Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii. Continue reading “Afacerea PRODUSELOR TRADIŢIONALE.” »

Se prelungeste termenul pentru atestarea produselor traditionale

Conform unor noi reglementari in legislatia din domeniu, asa cum a anuntat recent vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, termenul pentru atestarea produselor traditionale va fi prelungit, cel mai probabil pana pe 30 noiembrie 2014.

In aceasta privinta, citat de Agerpres, Daniel Constantin a declarat:

„Pregatim ordinul pentru prelungirea termenului privind atestarea produselor traditionale conform noii legislatii, cel mai probabil pana la 30 noiembrie. Deocamdata foarte putini producatori si-au reatestat produsele, iar data limita este 11 septembrie”.

Totodata, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a atestat pana in prezent 116 produse traditionale, dar a respins alte 119 documentatii pentru ca nu indeplineau conditiile din domeniu. Numarul dosarelor depuse a ajuns la 235.

Legislatia din acest sector nu a mai fost modificata din 2004 si din acest motiv a aparut Ordinul comun 724/2013 al MADR, Ministerului Sanatatii si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care a fost publicat in data de 11 noiembrie 2013 in Monitorul Oficial si a intrat in vigoare o luna mai tarziu.

Data limita pana cand mai pot fi atestate produsele traditionale, conform noii legislatii, este 11 septembrie 2014. Acest sistem de inregistrare este unul voluntar, netaxabil si nu beneficiaza de protectie nationala sau comunitara.

Agerpres informeaza ca, potrivit datelor MADR, dinamica inregistrarii produselor traditionale a crescut semnificativ in ultimii cinci ani, numarul acestora dublandu-se sau chiar triplandu-se in decursul unui singur an. Daca in 2005 au fost inregistrate la MADR 280 de produse, numai in anul 2011, numarul acestora a explodat pana la 1.050. Continue reading “Se prelungeste termenul pentru atestarea produselor traditionale” »

Advertisement
Contact:
BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI. REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII, IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR. Pentru o oferta de pret va rugam sa ne contactati la :
mustateanu@gmail.com
Tel: 0768.511.900
Program:
Zilnic: 09-19 Sambata: 09-14
OSIM OEB WIPO OHIM AIPPI Grup Roman EPI ORDA