Archive for the ‘MARCA INREGISTRATA’ Category

Afacerea PRODUSELOR TRADIŢIONALE.

Doar 30 de alimente au primit atestatul de produs tradiţional de la modificarea legislaţiei în acest sens. Până acum, România avea 4.402 de astfel de produse.

Dacă anul trecut românii se puteau lăuda cu 4.402 de produse tradiţionale atestate, la cinci luni după modificarea legislaţiei în domeniu, doar 30 au reuşit să treacă de documentaţia stufoasă pe care producătorii trebuie să o depună autorităţilor şi să fie atestate.

Până acum au fost depuse 51 de dosare în acest sens, dar mai bine de jumătate au fost respinse. Termenul de reatestare expiră anul acesta, pe data de 11 septembrie.

Astfel, în cinci luni au fost atestate nouă produse tradiţionale de panificaţie (pâine secuiască de casă cu cartofi, pită pe vatră bătută, pită neagră, pupuri, colăcuţ cu miere de Sântimbru, pită împletită în tavă, colac de Sântimbru, baton cu miere de Sântimbru), nouă produse din carne (printre care muşti ţărănesc crud afumat, tobă de casă, cârnaţi de porc), cinci produse din lapte (brânză de burduf, urdă, brânză telemea, etc), cinci băuturi, un produs tradiţional din legume şi fructe şi un produs tradiţional din peşte.

„După noua legislaţie din domeniul produselor tradiţionale au fost atestate 30 de produse realizate de 10 producători, iar 51 de dosare de la alţi 10 operatori economici au fost respinse. Acest lucru arată că există mai multă rigoare în verificarea documentaţiei şi în atestarea produselor. Deocamdată au venit şi cei care aveau atestatul vechi, dar şi alţi producători care vor să se ateste pe noile condiţii.

E adevărat că acum mult mai greu pot obţine atestatul de produs tradiţional pentru că am introdus o serie întreagă de condiţii şi criterii. Aş putea spune că actualele condiţii sunt un pic mai drastice, dar cred că astfel s-a făcut un pas important vizavi de calitatea produsului, protecţia şi interesul consumatorului. Dacă vrem să ieşim pe piaţa internaţională, România ar trebui să se axeze în viitor pe calitate constantă”, a declarat, pentru AGERPRES, Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii. Continue reading “Afacerea PRODUSELOR TRADIŢIONALE.” »

Se prelungeste termenul pentru atestarea produselor traditionale

Conform unor noi reglementari in legislatia din domeniu, asa cum a anuntat recent vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, termenul pentru atestarea produselor traditionale va fi prelungit, cel mai probabil pana pe 30 noiembrie 2014.

In aceasta privinta, citat de Agerpres, Daniel Constantin a declarat:

„Pregatim ordinul pentru prelungirea termenului privind atestarea produselor traditionale conform noii legislatii, cel mai probabil pana la 30 noiembrie. Deocamdata foarte putini producatori si-au reatestat produsele, iar data limita este 11 septembrie”.

Totodata, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a atestat pana in prezent 116 produse traditionale, dar a respins alte 119 documentatii pentru ca nu indeplineau conditiile din domeniu. Numarul dosarelor depuse a ajuns la 235.

Legislatia din acest sector nu a mai fost modificata din 2004 si din acest motiv a aparut Ordinul comun 724/2013 al MADR, Ministerului Sanatatii si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, care a fost publicat in data de 11 noiembrie 2013 in Monitorul Oficial si a intrat in vigoare o luna mai tarziu.

Data limita pana cand mai pot fi atestate produsele traditionale, conform noii legislatii, este 11 septembrie 2014. Acest sistem de inregistrare este unul voluntar, netaxabil si nu beneficiaza de protectie nationala sau comunitara.

Agerpres informeaza ca, potrivit datelor MADR, dinamica inregistrarii produselor traditionale a crescut semnificativ in ultimii cinci ani, numarul acestora dublandu-se sau chiar triplandu-se in decursul unui singur an. Daca in 2005 au fost inregistrate la MADR 280 de produse, numai in anul 2011, numarul acestora a explodat pana la 1.050. Continue reading “Se prelungeste termenul pentru atestarea produselor traditionale” »

Cum se pot atesta produsele tradiţionale?

Condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale alimentare au fost stabilite recent printr-un ordin comun publicat în Monitorul Oficial.

Ordinul nr. 724/1082/360/2013 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), al Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor a apărut în Monitorul Oficial nr. 688/2013 şi va intra în vigoare în data de 11 decembrie 2013.

Registrul naţional al produselor tradiţionale (RNPT) este publicat anual pe site-ul MADR-ului. Potrivit art. 4 al actului normativ, pentru a figura în RNPT, un produs tradiţional trebuie:

– să fie fabricat din materii prime locale;
– să aibă o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare;
– să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual;
– să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Atenţie! Produsele a căror tradiţionalitate se datorează provenienţei/originii geografice sau aplicării unei inovaţii tehnologice NU pot fi înregistrate.

La art. 6 al ordinului se prevede că atestarea unui produs tradiţional implică respectarea unui caiet de sarcini, care trebuie să conţină: Continue reading “Cum se pot atesta produsele tradiţionale?” »

Romania nu exporta produse traditionale pentru ca…nu sunt traditionale

Romania are peste 4.200 de produse traditionale, insa doar unul ajunge pe mesele elvetienilor, britanicilor sau grecilor: magiunul de Topoloveni.

Pentru recunoasterea internationala este nevoie de investitii in tehnologia de productie, iar fermierii romani fie nu sunt interesati, fie nu au banii necesari.

Totusi, recunoasterea internationala ca produs traditional romanesc vine si cu avantaje, spun reprezentantii Sonimpex, firma care produce magiunul de Topoloveni. Agricultorii pot lua fonduri europene pentru promovare, in conditiile in care ceilalti producatori nu au aceasta facilitate.

Intr-un articol anterior, Business24 prezenta planurile Ministerului Agriculturii de a schimba legislatia care reglementeaza produsele traditionale in Romania. Practic, agricultorii trebuie sa dovedeasca ca reteta pe care o folosesc este veche de cel putin 30 de ani si trebuie sa se inregistreze la ANAF ca persoana fizica autorizata.
Ioan Pop, producator de produse ecologice si traditionale din Satu Mare si membru al Asociatiei Romane pentru Agricultura Durabila, a explicat pentru Business24 care era procedura de inregistare a unui produs traditional pana in acest an:

„Producatorul depune o cerere la Directia Agricola. Primeste un caiet de sarcini in care este descris procesul tehnologic cu ceea ce trebuie respectat la tehnica de producere a produsului. Directia verifica la fata locului daca se respecta caietul de sarcini si apoi caietul se trimite la Ministerul Agriculturii”, a declarat Ioan Pop.

Cum dovedesc producatorii ca folosesc o reteta veche de cel putin 30 de ani

Acesta a explicat faptul ca solicitarea MADR ca producatorii sa dovedeasca folosirea unei retete vechi de cel putin 30 de ani ar putea ridica o serie de probleme. Practic, producatorii trebuie sa prezinte inscrisuri care sa ateste vechimea retetei, iar de cele mai multe ori acestea nu exista.

Ioan Pop a adaugat ca a propus reprezentantilor Ministerului Agriculturii ca aceasta atestare sa fie data de autoritatile locale care stiu traditia zonei si produsele specifice regiunii. Continue reading “Romania nu exporta produse traditionale pentru ca…nu sunt traditionale” »

Ce se ascunde in spatele etichetei „produs traditional”. MADR anunta masuri dure

Dupa ce Romania a fost „bombardata” cu produse „traditionale”, fabricate dupa o reteta straveche si cu ingrediente naturale, autoritatile s-au sesizat asupra fraudelor la care se preteaza comerciantii romani. Secretarul de stat din MADR, Daniel Botanoiu, sustine ca va stopa acest fenomen de falsificare a „produselor traditionale”.

„Cred ca este nevoie de o reevaluare producatorilor si de vazut unde s-au intamplat cazuri de genul: au cumparat sunca in mod industrial, a mai dat un fum si a iesit cu ea pe piata spunand ca este sunca de nu stiu unde. Eu cred ca trebuie sa ne astamparam cu chestiunile astea pentru ca, pe de o parte produc rau investitorilor din sectorul agricol, fac rau strategiile de dezvoltare zonala, iar, pe de alta parte, inseala modul de a sustine un anumit segment in perioada urmatoare”, a declarat Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii pentru Business24

In prezent, in tara noastra exista peste 4.000 de alimente care au marca „produs traditional”, ponderea cea mai mare reprezentand-o produsele lactate (1.360), urmata de produsele din carne (1.059).

 Legislatia permisiva si increderea pe care consumatorii o au in aceasta eticheta a facut ca pe piata sa existe atat de multe alimente traditionale.

„Va dau un singur exemplu: nu-i firesc sa se tripleze numarul de producatori in zona eco daca ei nu sunt. Sunt propuneri de sustinere a lor mult mai consistente decat am facut-o pana acum daca intr-adevar produc ceea ce spun ca produc si nu produse conventionale, aduse din industrie pe care ei le vand sub brandul de produse traditionale”, a mentionat Daniel Botanoiu.

Sorin Minea: Romania a „inventat” mai multe produse traditionale decat toata Europa la un loc

La randul sau, seful Romalimenta, Sorin Minea crede ca cea mai mare parte a produselor traditionale comercializate in targurile de profil sunt cumparate en-gros din supermarket.

„La ora actuala cei care comercializeaza astfel de produse au reusit sa distruga tot. Profitand de derogarile care s-au facut penrtru produsele traditionale, Romania a „inventat” mai multe produse traditionale decat toata Europa la un loc. Ei beneficiaza de targuri de produse traditionale in care 60-70% din ceee ce se vinde este cumparat din supermarket si scoasa eticheta”, a declarat Sorin Minea pentru Business24.

MADR schimba foaia

Reprezentantii Ministerului Agriculturii promit sa remedieze aceasta situatie. Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Daniel Botanoiu a declarat ca va fi modificata documentatia care reglementeaza brandul de „produs traditional”. In plus, vor fi efectuate o serie de verificari la companiile care utilizeaza aceasta eticheta si ei vor trebui sa se conformeze noilor reglementari.

„In urma discutiilor purtate cu producatorii pentru ca ei au enuntat faptul ca se dau cu foarte mare usurinta acest statut de produs traditional, ca atare suntem astazi in discutii cu privire la realizarea unei alte documentatii referitoare la ceea ce inseamna produsul conventional, produsul zonal, produsul de calitate sau produsul imbunatatit”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Daniel Botanoiu.

„Produsul care se vinde in zeci de tone nu este produs traditional”

La randul sau, Sorin Minea crede ca schimbarile pe care le pregateste ministerul ar trebui sa vizeze cantitatea pe care ar trebui sa o comercializeze producatorii si modul in care se defineste un asemenea produs.

„Masurile care se impun sunt definirea corecta a produselor traditionale si fabricarea lui si limitarea cantitatii pentru un producator local ca sa poata fi facuta folosind metode traditionale. Produsul fabricat in zeci de tone nu este produs traditional”, a adaugat Sorin Minea.

In perioada 2005 – 2011 au fost atestate 3.853 de produse alimentare traditionale. Din totalul de 3.850 de produse traditionale atestate si inregistrate la nivel national, ponderea cea mai mare o reprezinta produsele lactate (1.360), urmata de produsele din carne (1.059).

Solicitarea operatorilor economici privind atestarea si inscrierea produselor traditionale in Registrul de atestare produse traditionale este voluntara.

Sursa:http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura-ecologica/ce-se-ascunde-in-spatele-etichetei-produs-traditional-madr-anunta-masuri-dure-1527684

Atestarea produselor traditionale

Produsele traditionale trebuie sa aiba un logo specific si sa indeplineasca anumite conditii pentru a fi atestate, dupa cum se arata intr-un act normativ aflat in vigoare din decembrie 2013. Termenul pentru atestarea produselor, in conformitate cu dispozitiile aplicabile de anul trecut, era luna septembrie, insa acesta a fost prelungit pana la 30 noiembrie 2014, se arata intr-un act normativ publicat recent in Monitorul Oficial.

Potrivit Ordinului comun al ministrului agriculturii, ministrului sanatatii si al presedintelui ANPC nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor traditionale, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 688 din 11 noiembrie 2013 si care a intrat in vigoare pe 10 decembrie 2013, produsele traditionale trebuie sa indeplineasca conditii si criterii specifice pentru a fi atestate.

Produsele traditionale trebuiau atestate, in acord cu reglementarile din decembrie 2013, pana in septembrie anul acesta, dar termenul a fost prelungit pana la 30 noiembrie 2014. Noul termen pana la care producatorii isi pot atesta produsele a fost stabilit prinOrdinul ministrului agriculturii nr. 1393/2014, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 673 din 12 septembrie 2014 si care a intrat in vigoare la data publicarii.

Pentru atestarea produselor, trebuie urmate cateva reguli. Astfel, conform legislatiei in vigoare din decembrie 2013, produsele traditionale vor fi inscrise in Registrul national al produselor traditionale (RNPT) si de asemenea, vor fi marcate cu un logo national.

Pentru a fi inscris in acest registru, produsul traditional trebuie sa fie fabricat din materii prime locale, sa prezinte o reteta traditionala specifica locului de prelucrare si un mod de productie traditional, se precizeaza in actul normativ. De asemenea, procesul de obtinere trebuie sa includa si operatiuni de prelucrare realizate manual.

In plus, pentru a fi atestat produsul trebuie sa intruneasca o serie de elemente cuprinse intr-un caiet de sarcini. Astfel, caietul de sarcini va contine urmatoarele informatii: Continue reading “Atestarea produselor traditionale” »

Marca „Furnizor al Casei Regale”, înregistrată la OSIM de Casa Regală a României

Casa Regală a României a înregistrat marca „Furnizor al Casei Regale” la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), marca având inclusă stema regală stilizată, se arată într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

Potrivit comunicatului, înregistrarea la OSIM s-a efectuat în baza strategiei propuse de firma de consultanță în proprietate intelectuală — Cosmovici Intellectual Property.

„Am reușit să obținem certificatul de marcă OSIM pentru marca înregistrată a Casei Regale — Furnizor al Casei Regale. Acordarea acestuia a fost refuzată anterior de Oficiu, de accea am ales să obținem prima dată protecția stemei regale în fața Oficiului de Mărci Comunitare din Spania, OHIM. Succesul este o bucurie atât pentru echipa noastră, cât și pentru clienții noștri pe care suntem onorați că i-am reprezentat”, a precizat Paul Cosmovici, fondatorul Cosmovici Intellectual Property.

Înregistrarea mărcii la OSIM va permite Casei Regale să organizeze și să controleze în mod precis modalitatea în care este utilizată stema regală de către furnizorii săi, printre care Compania Murfatlar, Borsec, Doina Levintza, Biborțeni, Transavia, Automobile Bawaria, Philips România, Albalact etc. De asemenea, prin deținerea certificatului de marcă OSIM, Casa Regală va putea impune retragerea acestei embleme în baza legii mărcilor, dacă utilizarea nu este conformă cu înțelegerea inițială.

Cosmovici Intellectual Property este o casă de avocatură specializată în proprietate intelectuală internațională. Cu sedii în Geneva (Elveția) și București (România), firma este prezentă în peste 50 de piețe în special în Statele Unite ale Americii, Anglia, Germania și China, de mai bine de șase ani de zile.

AGERPRES/(AS-autor: Magdalena Tănăsescu, editor:Nicoleta Gherasi)

Marca notorie este protejata si daca nu este inregistrata

O asemenea abordare a potentialilor clienti in vederea promovarii unor servicii sau a unor produse este ancorata din punct de vedere legal in trei categorii distincte de prevederi, si anume cele privind protectia consumatorului, a datelor cu caracter personal si cele privind concurenta neloiala.

Din punctul de vedere al protectiei consumatorului, apelurile telefonice prin care se tinde fie sa se promoveze un produs sau un serviciu, fie sa se obtina date personale, de identificare/de contact ale persoanei, in scopul alcatuirii unor baze de date, pot fi privite ca o modalitate publicitara inapta sa ofere acestuia posibilitatea de a fi corect informat cu privire la caracteristicile produsului sau serviciului, la garantii si la identitatea producatorului sau a vanzatorului. 

In acest sens, sunt relevante prevederile privind incheierea contractelor la distanta. Desi este o reglementare aplicabila in principiu vanzarilor la distanta, aceste prevederi pot deveni incidente, printr-o interpretare extensiva si asupra apelurilor telefonice publicitare, cu privire la modalitatile permise de comunicare cu potentiali clienti. 

Potrivit art. 15 din OG nr. 130/2000 privind incheierea contractelor la distanta, necesita acordul prealabil al consumatorului urmatoarele tehnici de comunicatie la distanta: sistemul automatizat de apel fara interventie umana (automat de apel), telecopiatorul (fax) si e-mailul, aratand totodata ca utilizarea altor tehnici de comunicatie individuala la distanta, in afara celor mai sus mentionate, sunt permise daca nu exista un refuz manifestat de consumator. 

Prin interpretare extensiva, apreciem ca, in masura in care apelurile telefonice catre consumatori sunt permise in vederea vanzarilor la distanta, cu atat mai mult acestea vor fi permise in scopuri publicitare, daca nu exista refuzul expres al consumatorului in acest sens. 

Aceeasi reglementare arata care sunt informatiile care trebuie transmise obligatoriu consumatorului in acest caz, respectiv scopul comercial al apelului, identitatea operatorului sau a reprezentantului sau caracteristicile esentiale ale produsului sau serviciului, pretul si perioada de valabilitate a ofertei si alte informatii care sunt insa specifice incheierii unui contract de vanzare-cumparare (conditii de livrare, costuri de transport etc.). 

Din punctul de vedere al protectiei datelor cu carater personal, asa cum am aratat mai sus, prelucrarea datelor cu caracter personal (inclusiv folosirea numerelor de telefon pentru apeluri publicitare) este permisa cu acordul persoanelor vizate. 

In incercarea de a evalua corect implicatiile legale ale acestei modalitati publicitare, am conchis ca ipotezele pe care trebuie sa le analizam sunt cel putin doua, si anume situatia in care operatorul are deja o baza de date completa pe care o opereaza in scopuri de marketing direct si ipoteza in care acesta nu detine decat o lista cu numere de telefon, incercand, prin apelarea lor, sa constiutie o baza de date completa, in scopul folosirii ei ulterioare. 

Astfel, in cazul in care apelul publicitar are in acelasi timp ca scop obtinerea unor date cu caracter personal, in vederea alcatuirii unei baze de date, atunci, acest fapt, impreuna cu informatiile obligatorii mentionate in Legea 677/2001, la art. 12, vor fi mentionate persoanei apelate. 

Reamintim faptul ca prelucrarea acestor date (inclusiv colectarea lor) se face doar cu acordul expres si neechivoc al persoanei apelate, cu comunicarea identitatii operatorului, a scopului prelucrarii, precum si a altor informatii suplimentare, precum categoriile de date vizate, categoriile de destinatari ai datelor, drepturile de acces, precum si drepturile de opozitie etc. 

Avand in vedere faptul ca persoanele se pot opune ca datele lor cu caracter personal sa fie folosite in scopuri de marketing direct, acest lucru va fi adus la cunostinta persoanelor apelate. 

Mentionam totodata ca apelarea unui segment de consumatori constituie in sine o modalitate de prelucrare a datelor cu caracter personal in scop de marketing direct. Apreciem insa ca acest lucru este interzis numai daca exista o opozitie din partea persoanei in cauza, facuta prin cerere adresata operatorului bazei de date. Intelegem din interpretarea textului de lege ca lipsa unei asemenea cereri valoreaza ca fiind o prezumtie a consimtamantului persoanei pentru folosirea datelor sale in scopul mai sus amintit. 

In fine, din punctul de vedere al concurentei comerciale cinstite, aceasta metoda publicitara este deseori asimilata unui comportament agresiv pe piata. 

Actul de concurenta este definit drept orice act susceptibil de a favoriza desfacerea produselor unei intreprinderi in detrimentul desfacerii produselor alteia. Sfera actului de concurenta este interpretata foarte larg, incluzand aici si activitati care privesc aprovizionarea sau organizarea publicitatii. 

Mentionam ca actul de concurenta poate exista independent de producerea unor beneficii autorului, sau nu. 

Metodele de publicitate care implica faptul de a telefona clientilor la domiciliu sau la locul de munca ori de a-i vizita la domiciliu sunt considerate a��metode de publicitate inoportune sau socante”, incadrandu-se in sfera notiunii de a��racolaj”. 

Nu exista o reglementare legala care sa mentioneze expres racolajul ca fiind un act de concurenta neloiala, insa o asemenea fapta ar putea fi sanctionata in baza art. 2 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, care prevede ca: a��Constituie concurenta neloiala () orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii.” 

Este, de asemenea, important sa mentionam faptul ca desi actul de concurenta neloiala va fi privit, in principiu, ca fiind al clientului fata de concurentii sai, agentul publicitar este considerat ca a favorizat un comportament neloial, contrar uzantelor cinstite. 

Cum se poate aprecia caracterul de notorietate al unei marci ?


Marcile notorii au fost recunoscute prin Conventia de la Paris, care in art. 6 bis prevede angajamentul tarilor membre de a refuza sau invalida inregistrarea sau a interzice folosirea unei marci care reprezinta reproducerea, imitarea sau traducerea, susceptibile de crea confuzie, a unei marci notorii, cunoscute si utilizate pentru produse identice sau similare. 

Protectia marcilor notorii este independenta de orice forma de inregistrare si de folosire, dar este restransa la sfera produselor identice sau similare, ramanand deschisa posibilitatea utilizarii de catre terti pentru produse diferite. 

Legea noastra a consacrat, in art. 6, protectia marcilor notorii, prevazand ca nu vor putea fi inregistrate ca marci semnele care sunt identice sau similare cu o marca notorie in Romania. Notorietatea este o problema de fapt si se apreciaza in functie de anumite criterii, cum ar fi: vechimea marcii, intensitatea publicitatii cu care a fost inconjurata, ideea de calitate, identificarea cu intreprinderea respectiva. Marca este considerata notorie ori de cate ori intr-o anumita tara, intr-o anumita perioada aproape totalitatea cumparatorilor potentiali ai produselor carora le este destinata marca o cunosc. In acest caz, exista o prezumtie irefragabila ca fiecare stie ca marca apartine altuia si deci nu constituie un res nullius care sa poata fi apropriat. In conformitate cu doctrina in materie, se considera ca, pentru a ne afla in fata unei marci notorii, este necesar ca publicul, auzind numele ei, sa aiba reflexul cvasiautomat de a se gandi la produsul sau serviciul pe care il reprezinta. 

Pentru a fi luata in consideratie, notorietatea trebuie apreciata in raport de teritoriul in care se produce sau in care se discuta efectele ei, de categoria de consumatori carora produsul le este destinat. 

Legea nr. 84/1998 formuleaza urmatoarele criterii de apreciere a notorietatii: 

a) gradul de distinctivitate, initiala sau dovedita, a marcii notorii in Romania 
b) durata si intinderea utilizarii in Romania a marcii notorii in legatura cu produsele si serviciile pentru care o marca se solicita a fi inregistrata 
c) durata si intinderea publicitatii marcii notorii in Romania 
d) aria geografica de utilizare a marcii notorii in Romania 
e) gradul de cunoastere a marcii notorii pe piata romaneasca de catre segmentul de public caruia i se adreseaza 
f) existenta unei marci identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau similare, apartinand altei persoane decat aceea care pretinde ca marca sa este notorie. 

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/ 1998 prevede insa ca, pentru a aprecia daca o marca este notorie, este suficient ca aceasta sa fie larg cunoscuta: 
– pe teritoriul Romaniei 
– pentru segmentul de public din Romania caruia i se adreseaza produsele sau serviciile la care se refera marca. 

Avand in vedere dispozitiile legale din dreptul nostru, rezulta ca efectul notorietatii se traduce prin faptul ca marca notorie este protejata chiar in absenta unui depozit inregistrat in Romania. 
– See more at: http://business.rol.ro/marca-notorie-este-protejata-si-daca-nu-este-inregistrata-la-noi-12014.html#sthash.BY9ZZm2o.dpuf

Cum să-ţi protejezi afacerea şi ideile de afaceri MARCA INREGISTRATĂ

Cu siguranţă aţi auzit deseori vorbindu-se despre noţiunea de „proprietate intelectuală”, mai ales având în vedere mediul de afaceri înconjurător, dezvoltarea concurenţei şi principiile comerciale de largă aplicabilitate. Însă răspunsurile la întrebări de genul: „Ce reprezintă de fapt proprietatea intelectuală?”, „Cum mă poate apăra un drept de proprietate intelectuală recunoscut?”, „Ce beneficii am în calitate de titular de drepturi?”, „La ce riscuri supun compania dacă nu am afacerea protejată?” sunt poate mai puţin înţelese sau explicate în mod concret, de către sursele de informaţie înconjurătoare.

De aceea ne-am propus să explicăm pe înţelesul tuturor care sunt de fapt elementele de bază pe care orice persoană fizică sau entitate juridică ar fi oportun să le cunoască despre acest domeniu.

O informaţie corectă este vitală pentru a înţelege noţiunile şi pentru a stabili astfel o adevărată strategie de proprietate intelectuală, care poate preîntâmpina o serie de probleme apărute în mod curent în activitatea comercială.

 

Pentru că este perioada sărbătorilor, în care simbolurile diverse sunt aduse în prim-planul vieţii sociale, în acest număr al revistei vom vorbi despre simbolurile Mărcii Înregistrate.

Simbolurile reprezintă statutul legal al mărcii şi nivelul de protecţie şi se aplică întotdeauna imediat în dreapta şi deasupra mărcii.

 

SIMBOLUL ® – simbolul Mărcii înregistrate

După obţinerea în mod legal a protecţiei asupra mărcii dumneavoastră, prin înregistrarea la autoritatea competentă naţională, comunitară sau internaţională, puteţi utiliza simbolul ®, semnul distinctiv pentru a arăta că marca dumneavoastră este înregistrată. Acest simbol semnifică statutul legal puternic al mărcii dumneavoastră, respectiv faptul că aceasta este înregistrată şi protejată. Simbolul reprezintă modalitatea de aducere la cunoştinţa terţilor a dreptului exclusiv de proprietate deţinut de titular, respectiv faptul că marca este înregistrată („registered” – ®) şi că beneficiază de protecţia legii în privinţa modalităţilor de exploatare şi de apărare a drepturilor. Vă sfătuim să comunicaţi cu claritate faptul că marca dumneavoastră este protejată şi înregistrată. Acest lucru poate descuraja eventualele tentative de încălcare a dreptului dumneavoastră şi vă poate ajuta în eventualitatea unei acţiuni în instanţă. Nu utilizaţi simbolul ® pe o marcă neînregistrată, deoarece această faptă constituie infracţiune penală în unele ţări.

Simbolul ™ este utilizat în SUA pentru a identifica o marcă de comerţ, însă o marcă neînregistrată. Simbolul ™ poate fi utilizat cu orice marcă, iar ® se poate utiliza doar de către proprietarul unei mărci înregistrate oficial.

Simbolul D este utilizat pentru a semnifica faptul că deţineţi un desen sau un model înregistrat în mod legal şi că deţineţi drepturile exclusive de utilizare ale acestuia.

Simbolul © – „Copyright” – se utilizează pentru a arăta că respectiva creaţie este protejată de drepturi de autor. Potrivit legislaţiei române, dreptul de autor ia naştere din momentul creării operei.

Sursa:http://www.businesswoman.ro/ro/index.php?p=articol&a=5548

Specialitate tradiţională garantată

Sistemul european de etichetare a calităţii protejează 1 000 de denumiri utilizate pentru a desemna produse agricole şi alimentare tradiţionale.

La data de 15 februarie 2011, denumirea Piacentinu Ennese a fost înregistrată în sistemul european de etichetare a calităţii la poziţia cu numărul 1000. Este vorba despre o varietate de brânză de oaie cu aromă de şofran produsă în Italia.

Sistemul protejează şi promovează denumirile comerciale ale produselor agricole şi alimentelor tradiţionale europene. Munca a mii de agricultori şi producători de alimente este valorizată, contribuindu-se astfel la conservarea şi dezvoltarea patrimoniului rural al UE. De asemenea, sistemul le garantează consumatorilor că pot avea încredere în produsele alimentare care poartă această etichetă.

Odată ce denumirea comercială a produsului agricol sau alimentar tradiţional este înregistrată sub una dintre cele trei mărci de calitate, UE se va asigura că aceeaşi denumire protejată nu va fi folosită de alţi producători.

De exemplu, numai un anumit tip de brânză de oaie fabricată în provincia Enna, Sicilia, are dreptul de a purta eticheta „Piacentinu Ennese”. Producătorii săi pot folosi, acum, logo-ul UE pentru denumiri de origine protejată.

De la crearea sa, în 1992, sistemul a înregistrat produse precum jambonul de Parma, brânza Roquefort şi plăcintele cu carne de porc Melton Mowbray, sub una din etichetele:

Denumire de origine protejată – pentru produsele agricole şi alimentare fabricate, prelucrate şi pregătite într-o anumită zonă geografică, după metode recunoscute;

Indicaţie geografică protejată – pentru produse agricole şi alimentare strâns legate de o zonă geografică. Cel puţin una din etapele de producţie, procesare sau preparare trebuie să aibă loc în zona geografică specificată;

Specialitate tradiţională garantată – evidenţiază caracterul tradiţional al produselor, care le este conferit fie de compoziţie, fie de metoda de fabricaţie.

Până în prezent, au fost înregistrate 505 produse sub sigla denumire de origine protejată (DOP), 465 sub sigla indicaţie geografică protejată (IGP) şi 30 ca specialităţi tradiţionale garantate (STG). Înregistrarea nu se face automat. Mai întâi, UE trebuie să analizeze cererea, care poate fi contestată de alţi producători.

Vinurile şi băuturile spirtoase fabricate în Europa sunt protejate prin sisteme de etichetare separate.

Îmbunătăţirea etichetării calităţii

UE şi-a propus să îmbunătăţească sistemul de etichetare a calităţii. Comisia a înaintat propuneri legislative  în luna decembrie 2010 pentru a simplifica sistemul şi pentru a face ca eticheta să fie mai uşor de utilizat şi de înţeles.

Potrivit unui studiu , produsele înregistrate sub sigla DOP şi IGP au înregistrat în anul 2007 o cifră de afaceri totală de 14 miliarde de euro.

Sursa:http://ec.europa.eu/news/agriculture/110215_ro.htm

Advertisement
Contact:
BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI. REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII, IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR. Pentru o oferta de pret va rugam sa ne contactati la :
mustateanu@gmail.com
Tel: 0768.511.900
Program:
Zilnic: 09-19 Sambata: 09-14
OSIM OEB WIPO OHIM AIPPI Grup Roman EPI ORDA