Strategia în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale

Strategia
în domeniul
Protecţiei Proprietăţii Intelectuale
la
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
pentru perioada 2011 – 2015
Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Mihail ȚÎȚU
Sibiu, ediția 20112
1. Generalităţi
Proprietatea Intelectuală trebuie privită sub cele două componente ale sale:
– proprietatea industrială;
– drepturile de autor şi drepturile conexe.
Proprietatea intelectuală este una dintre pârghiile de bază ale dezvoltării unei ţări în toate
documentele. Astfel se poate aprecia ca protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este de o mare
importanţă finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligentei umane şi, în acelaşi timp, garantarea
beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs.
Strâns legată de acest domeniu este activitatea de cercetare – dezvoltare şi inovare care constituie
o componentă strategică, hotărâtoare pentru dezvoltarea economică şi pentru progresul social.
Ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii care generează constant progres tehnologic,
asigurând durabilitatea dezvoltării şi competitivitatea economică de perspectivă a României.
Inovarea şi transferul tehnologic trebuie să fie şi soluţiile pentru rezolvarea problemelor din
economie dar şi pentru înnoirea permanentă a tehnologiilor necesare prin racordarea cercetării româneşti
la cerinţele şi presiunile unei pieţe libere, în expansiune, în contextul globalizării.
Reforma în domeniul proprietăţii intelectuale trebuie să ţină cont şi de anumite probleme sociale şi
economice existente, în special în legătura cu transferul tehnologic, comerţul electronic, biotehnologiile şi
tehnologia informaţiei.
Schimburile tehnologice şi noile modele de gestiune economică trebuie accelerate astfel încât să
fie apte să includă problematica proprietăţii intelectuale ca element de coeziune economică între marii
producători şi întreprinderile mici şi mijlocii capabile să facă faţă noilor provocări ale globalizării.
Protecţia Proprietăţii Intelectuale în România nu reprezintă încă un punct forte din acest motiv
anumite analize instituţionale şi de specialitate realizate până în prezent au condus la concluzia ca o
asemenea abordare novatoare a problematicii este necesară şi trebuie să stea la baza elaborării şi
dezvoltării unei strategii în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale.
Pentru a fundamenta în mod unitar şi coerent acţiunile sectoriale şi reglementările specifice ale
instituţiilor care au responsabilităţi în realizarea, protecţia şi valorificarea creaţiilor intelectuale în
România, strategia trebuie să identifice obiectivele majore, precum şi măsurile necesare îndeplinirii
acestor obiective.
2. Stadiul actual în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale
2.1 Cadrul instituţional şi legislativ în România
În România, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează în principal prin două
instituţii de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci – în domeniul proprietăţii industriale şi
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.3
Conform Hotărârii Guvernului nr.573/1998 Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci este organul de
specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului cu autoritate unică pentru
asigurarea protecţiei proprietăţii industriale, care elaborează şi supune spre aprobare guvernului strategia
dezvoltării protecţiei proprietăţii industriale în România şi aplică politica Guvernului în domeniu.
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este organizat şi funcţionează, conform Hotărârii
Guvernului nr.758/2003 ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe
teritoriul României în ceea ce priveşte evidenţa, observarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul
dreptului de autor şi al drepturilor conexe.
Acordarea asistenţei de specialitate în domeniul proprietăţii industriale şi reprezentarea
persoanelor fizice şi juridice române sau străine interesate în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi
Mărci, se asigură prin consilieri în proprietate industrială, organizaţi în cadrul Camerei Naţionale a
Consilierilor în Proprietate Industrială din România în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr.66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială,
aprobata cu modificări, prin Legea nr.437/2002.
Instituţiile din România implicate în elaborarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii
intelectuale sunt:
– Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
– Oficiul Român pentru Drepturile de Autor;
– Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;
– Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
– Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri;
– Autoritatea Naţională a Vămilor;
– Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor;
– Ministerul Justiţiei;
– Ministerul Public;
– Ministerul Administraţiei şi Internelor;
– Ministerul Integrării Europene;
– Ministerul Afacerilor Externe;
– Ministerul Economiei şi Comerţului;
– Camera Naţională a Consilierilor în Proprietate Industrială;
– Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti.
Politica Guvernului României în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării urmăreşte
intensificarea proceselor de inovare şi creşterea calităţii şi competitivităţii produselor şi serviciilor oferite
de întreprinderile româneşti.4
Unul din instrumentele prin care se realizează politica guvernamentală în domeniul cercetării,
dezvoltării şi inovării este Planul Naţional pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PNCDI).
Aşa cum se subliniază în strategia naţională de cercetare şi inovare importanţa sectorului IMM în
economie este subliniată de faptul că peste 42% din forţa de muncă angajată la nivelul întregii economii
lucrează în acest sector. De asemenea, peste 46% din totalul cifrei de afaceri din economie este realizată
de IMM, iar peste 28% din volumul total al creditului a fost direcţionat către acest sector.
În România măsurile şi programele de încurajare şi susţinere a activităţii IMM-urilor precum şi
cele de conştientizare a importanţei Protecţiei Proprietăţii Intelectuale sunt priorităţi guvernamentale.
Iniţiativele de promovare ale sectorului vizează creşterea competitivităţii IMM-urilor într-o piaţă
concurenţiala în care este vitală orientarea pe piaţă, cunoaşterea concurenţei şi perfecţionarea abilităţilor
şi capacităţilor manageriale.
Protecţia drepturilor de proprietate industrială este reglementată, în principal, prin
următoarele legi speciale: Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, Legea nr.84/1998
privind mărcile şi indicaţiile geografice, Legea nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor
industriale, republicată, Legea nr.16/1995 privind protecţia topografilor circuitelor integrate, Legea
nr.255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante, Ordonanţa Guvernului nr.41/1998 privind taxele în
domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora aprobată prin Legea nr.383/2002.
Protecţia dreptului de autor şi a drepturilor conexe este reglementată de Legea nr.8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, care reprezintă legea cadru în domeniu şi de două acte normative
complementare, care cuprind măsuri destinate combaterii fenomenului pirateriei, respectiv Ordonanţa
Guvernului nr.45/2000 privind combaterea producerii şi comercializării neautorizate a fonogramelor
(aprobată prin Legea nr.624/2001) şi Ordonanţa Guvernului nr.124/2000 pentru completarea cadrului
juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei
în domeniile audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator (aprobată prin Legea nr.213/2002).
Drepturi de proprietate intelectuală sunt cuprinse şi în următoarele acte normative: Legea
nr.11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale cu modificările şi completările aduse prin Legea
nr.298/2001, Legea nr.202/2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de
proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, cu modificările aduse prin Ordonanţa
Guvernului nr.59/2002 aprobată prin Legea nr.664/2002, Ordonanţa Guvernului nr.21/1992 privind
protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.26/1990 privind Registrul
Comerţului cu modificările ulterioare, articolele 299-301 din Codul Penal.
2.2 Promovarea şi dezvoltarea proprietăţii intelectuale
Se poate afirma faptul că la ora actuală legislaţia în vigoare oferă stimulente în sectoarele
principale pentru dezvoltarea activelor de proprietate intelectuală.5
De exemplu, Ordonanţa Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale
şi regimul de utilizare a acestora prevede o serie de reduceri de taxe pentru procedurile legale de protecţie
a obiectelor de proprietate industrială în funcţie de venitul mediu brut lunar pe ultimele 12 luni al
persoanei fizice solicitant sau titular ori în funcţie de cifra de afaceri a agentului economic. De asemenea,
în conformitate cu Legea nr.64/1991, republicată, „profitul sau venitul obţinut prin aplicarea efectivă în
ţară de către titular sau, după caz, de către licenţiaţii acestuia a unei invenţii brevetate în România,
incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit în primii 5 ani
de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a
brevetului.” De prevederile enunţate anterior, beneficiază titularul brevetului aplicat, respectiv persoanele
juridice sau persoanele fizice care exploatează invenţia.
Susţinerea financiară a activităţii de cercetare – dezvoltare la nivel naţional precum şi realizarea
politicilor naţionale în domeniul cercetării – dezvoltării şi inovării se realizează prin Planul Naţional
pentru Cercetare – Dezvoltare şi Inovare (PNCDI). PNCDI cuprinde Programe de cercetare –dezvoltare şi
inovare. Există Planuri de cercetare ale autorităţilor publice centrale, denumite planuri sectoriale, care
conţin programe şi proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii.
În cadrul PNCDI, au existat Programele INVENT / INOVARE, destinate valorificării rapide în
economie a invenţiilor, în special a celor din domeniile tehnice avansate, realizării şi testării modelelor
demonstrative (funcţionale, experimentale) sau a prototipurilor pentru produsele, tehnologiile sau
serviciile noi sau cu îmbunătăţiri semnificative bazate pe brevete ale inventatorilor români.
Se cunoaşte faptul că potrivit Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică aprobată prin Legea nr.324/2003, în situaţia în care, agenţii economici
cofinanţează 50% din valoarea unei lucrări de cercetare-dezvoltare, în scopul aplicării rezultatelor
acesteia, pot beneficia în totalitate de rezultatele cercetării, cu acordul autorităţii de stat pentru cercetaredezvoltare.
Agenţii economici pot prelua cu titlu gratuit, pe baza de contract, rezultatele cercetării cu
excepţia brevetelor de invenţie, certificatelor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi altele
asemenea, şi pot primi din fonduri publice, în regim de cofinanţare, o sumă de până la 20% din
cheltuielile totale aferente aplicării rezultatelor selectate. Contractele vor conţine clauze asiguratorii în
vederea realizării transferului tehnologic, clauze privind proprietatea industrială şi neînstrăinarea
rezultatelor cercetării preluate”.
Prin Hotărârea Guvernului nr.442/2003 – privind aprobarea unor măsuri pentru atragerea,
pregătirea şi stabilizarea tinerilor în cercetare, se stabileşte că, pentru promovarea activităţii de transfer
tehnologic, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării poate susţine finanţarea proiectelor de valorificare
şi transfer tehnologic în economie al rezultatelor cercetării obţinute în domenii tehnologice de vârf, în
limita a 30 % din suma alocată anual în bugetul ministerului, cu această destinaţie. În baza contractului de
intermediere unitatea de cercetare-dezvoltare acordă tânărului în cauză o sumă de până la 5% din valoarea 6
negociată pentru transferul rezultatului cercetării, inclusă în contractul de intermediere, după încasarea
contravalorii acestui contract, în termen de 15 zile. Transferul rezultatelor cercetării se efectuează cu
condiţia ca în contractul de intermediere să existe clauze asiguratorii privind confidenţialitatea,
proprietatea industrială şi neînstrăinarea rezultatelor cercetării preluate, precum şi obligaţia aplicării.
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării poate suporta din bugetul propriu, conform legii, în
limita a 10 % din suma alocată finanţării proiectelor de valorificare şi transfer tehnologic, o parte din
costurile pentru aplicarea unor rezultate ale cercetării, cu caracter inovativ, promovate de tineri de până la
35 de ani, prin firmele proprii, care reprezintă cofinanţarea cu o sumă de până la 20 % a cheltuielilor
totale aferente aplicării rezultatelor activităţii de cercetare.
2.3 Infrastructura în domeniul proprietăţii intelectuale. Legislaţia europeană în domeniu şi situaţia
pe plan internaţional
Statul român susţine dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, la nivel naţional,
regional şi local, prin crearea de:
• centre şi servicii specializate pentru asistenţă şi informare ştiinţifică şi tehnologică, precum şi
pentru diseminarea, transferul şi valorificarea rezultatelor cercetării;
• zone şi infrastructuri cu facilităţi speciale pentru înfiinţarea şi funcţionarea de agenţi economici
inovativi, care dezvoltă şi aplică tehnologii noi, infrastructuri care pot fi: centre de transfer
tehnologic, centre incubatoare de afaceri, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu
industria, parcuri ştiinţifice şi tehnologice;
• unităţi de ramură specializate în transfer tehnologic, finanţate pe seama rezultatelor transferate în
economie şi în viaţa socială. În acest sens unităţile de transfer răspund de întocmirea contractelor
tipărite între furnizorul de tehnologie, unitatea de transfer şi unitatea care aplică rezultatele.
Susţinerea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, la nivel
naţional, regional si local, se realizează din fondurile alocate ministerelor de ramură şi din fondurile
administraţiilor publice locale interesate.
Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 406/2003 pentru aprobarea normelor metodologice
specifice privind constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructură de
inovare şi transfer tehnologic (ITT) precum şi modalitatea de susţinere a acestora.
Un pas important în susţinerea dezvoltării infrastructurii de transfer tehnologic, a fost realizat prin
adoptarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2002 – privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi
tehnologice aprobată prin Legea nr.50/2003. Acest act pune la dispoziţie un instrument concret de
reglementare a modului de înfiinţare şi funcţionare a acestor parcuri.
În vederea exploatării drepturilor de proprietate intelectuală şi a rezultatelor cercetării se constituie
infrastructură de inovare şi transfer tehnologic (ITT).7
Crearea infrastructurii de Inovare Transfer Tehnologic are ca scop susţinerea dezvoltării
economico-sociale, stimularea inovării şi transferului tehnologic, atragerea de investiţii în vederea
valorificării rezultatelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a resurselor umane din sistemul naţional de
cercetare-dezvoltare.
Reţelele existente de cercetare-dezvoltare, funcţionează ca pârghii între resurse şi costuri, astfel ca
prin rezultatele cercetării se obţin produse sau tehnologii noi, costuri de fabricaţie reduse şi economie de
resurse (se obţin produse cu valoare adăugată mare cu tehnologie îmbunătăţită).
Protecţia proprietăţii intelectuale în România este similară cu cea din statele membre ale Uniunii
Europene, deoarece legislaţia naţională este armonizată în cea mai mare parte cu reglementările
comunitare. În procesul de combatere a contrafacerii şi pirateriei un rol important îl au protocoalele care
s-au încheiat la nivel naţional între diferite autorităţi. În acest sens pot fi menţionate protocoalele de
colaborare încheiate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Oficiul Român pentru Drepturile de
Autor cu Direcţia Generală a Vămilor în sprijinul îndeplinirii de către autorităţile vamale a atribuţiilor de
control şi supraveghere a operaţiunilor de vămuire asupra mărfurilor ce beneficiază de protecţie potrivit
legilor de proprietate intelectuală. În acelaşi scop Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a încheiat
protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei încă din anul 1999, protocol reactualizat în
anul 2003 precum şi cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră în anul 2003. De asemenea, în
scopul cooperării cu titularii de drepturi de proprietate intelectuală Direcţia Generală a Vămilor a încheiat
un protocol de colaborare cu Uniunea Producătorilor de Fonograme din România.
A fost înfiinţată în anul 2001 filiala Reţelei Europene Anticontrafacere REACT în România care
colaborează cu Direcţia Generala a Vămilor în scopul combaterii traficului cu mărfuri contrafăcute şi
pirat.
În vederea sensibilizării mediului de afaceri din România, în domeniul proprietăţii industriale un
rol important îl are Protocolul de colaborare între Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Camera de
Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti încheiat în anul 2000 şi reînnoit în luna mai
2003 având ca principal scop constituirea de centre regionale de proprietate industrială pentru
diseminarea informaţiilor din domeniu. Un protocol de colaborare similar având ca obiectiv creşterea
gradului de informare a mediului de afaceri cu privire la importanţa dreptului de autor şi drepturilor
conexe în economia bazată pe cunoaştere a fost încheiat şi între Oficiul Român pentru Drepturile de
Autor şi Camera de Comerţ şi Industriei a României şi a Municipiului Bucureşti în luna mai 2003.
Prin actele normative cunoscute în România enumerate anterior au fost transpuse sau preluate în
legislaţia naţională o serie de acte normative comunitare şi anume: Directiva 89/104/CEE privind mărcile,
Directiva 98/71 CE privind protecţia juridică a desenelor, Directiva 98/44 CE privind protecţia juridică a
invenţiilor biotehnologice, Directiva 91/250/CEE privind protecţia juridică a programelor de calculator,
Directiva 92/100/CEE referitoare la dreptul de închiriere şi împrumut şi la anumite drepturi conexe 8
dreptului de autor în domeniul proprietăţii intelectuale, Directiva 93/83/CEE privind coordonarea
anumitor reglementari privind dreptul de autor şi drepturile conexe aplicabile radiodifuzării prin satelit şi
retransmiterii prin cablu, Directiva 93/98/CEE privind armonizarea duratei de protecţie a dreptului de
autor şi drepturilor conexe. De asemenea, a mai fost transpusă parţial Directiva 96/9/CE privind protecţia
bazelor de date.
Dintre Regulamentele Uniunii Europene au fost preluate integral: Regulamentul CE nr.2100/1994
instituind un regim de protecţie comunitară a noilor soiuri de plante, Regulamentul CE nr.40/1994 privind
marca comunitară, Regulamentul CE nr.241/1999 pentru modificarea Regulamentului CE nr.3295/1994 şi
Regulamentul CE nr.2549/1999 care modifică Regulamentul nr.1367/1995. Parţial, au mai fost preluate
Regulamentul CE nr.3295/1994 fixând măsuri în vederea interzicerii punerii în circulaţie libera,
exportului, reexportului şi plasării sub un regim suspensiv a mărfurilor contrafăcute şi pirat şi
Regulamentul CE nr.1367/1995 care stabileşte dispoziţiile de aplicare a Regulamentului nr.3295/1994
România este membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), creata
prin Convenţia pentru instituirea OMPI, semnată în 1967.
România este membru din 1920 a Uniunii de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale creata
în baza Convenţiei de la Paris din 1883, iar din 1927, membru al Uniunii de la Berna pentru protecţia
operelor literare şi artistice creata în baza Convenţiei de la Berna din 1886.
În conformitate cu obligaţiile asumate în procesul de aderare la UE, România a devenit membră a
Organizaţiei Europene a Brevetului începând cu data de 1 martie 2003, aceasta confirmând faptul ca
sistemul român de protecţie a proprietăţii industriale este un sistem modern şi conform normelor
europene.
În anul 2001 România a ratificat cele mai noi reglementări internaţionale în domeniul dreptului de
autor şi drepturilor conexe în mediul numeric, respectiv Tratatul OMPI privind dreptul de autor şi Tratatul
OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele semnate în 1996 la Geneva. Conştiente de
importanţa şi amploarea pe care a dobândit-o proprietatea intelectuală şi de rolul Organizaţiei Mondiale a
Proprietăţii Intelectuale în domeniu, autorităţile române se află în permanentă colaborare cu aceasta
organizaţie.
În cadrul acestei cooperări active, un element important îl constituie Programul de cooperare între
Guvernul României şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, semnat la Bucureşti, la 7 iunie
2001 şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.974/2001. Documentul reprezintă baza cooperării dintre
România si OMPI, oferind cadrul necesar pentru stabilirea unei relaţii strânse între instituţiile româneşti
implicate, prin elaborarea unor acorduri sectoriale şi planuri de acţiune, asigurându-se condiţiile pentru
valorificarea programelor promovate de organizaţie în domeniul proprietăţii intelectuale.9
România este membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi parte la Acordul pentru
instituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului inclusiv la Acordul privind unele aspecte ale drepturilor
de proprietate intelectuală legate de comerţ (Anexa 1C).
Aderarea României la Uniunea Europeană a condus la dezvoltarea domeniului Proprietăţii
Intelectuale care în prezent se bucură de o importanţă deosebită. Proprietatea Intelectuală a fost parte
componentă a unor capitole de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană respectiv denumirea
capitolelor amintite este: Dreptul societăţilor comerciale, Libera circulaţie a mărfurilor, Uniunea vamală,
Cultura şi audiovizualul.
3. Scopul strategiei şi obiectivele strategice
Strategia Universităţii Lucian Blaga din Sibiu este în concordanţă cu strategia naţională în
domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale.
Scopul acestei strategii este de a compatibiliza şi armoniza sistemul proprietăţii intelectuale din
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu cu mecanismele existente la nivelul României dar şi Uniunii
Europene.
În ansamblu strategia la nivel naţional contribuie prin elementele sale componente la dezvoltarea
economică, socială şi culturală a României, conducând astfel la atingerea nivelului de performante cerut
de dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere.
La nivel naţional sunt trasate următoare obiective strategice în domeniul Protecţiei Proprietăţii
Intelectuale:
• Armonizarea legislaţiei naţionale din domeniul proprietăţii intelectuale cu normele de drept
comunitar şi cu prevederile acordurilor internaţionale la care România este parte;
• Îmbunătăţirea aplicării în România a legislaţiei din domeniul proprietăţii intelectuale;
• Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare în cadrul instituţiilor naţionale
implicate în asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale;
• Formarea resurselor umane specializate în domeniul proprietăţii intelectuale;
• Realizarea unei cooperări transparente între instituţiile şi organismele naţionale implicate în
asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale;
• Sensibilizarea, educarea şi conştientizarea publicului cu privire la domeniul şi importanţa
drepturilor de proprietate intelectuală.
Universitatea „Lucian Blaga”din Sibiu reprezintă un centru de convergenţă, un nucleu al ştiinţei,
culturii şi umanismului destinat tuturor celor care satisfac rigorile şi criteriile de acceptare valorică.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu are ca misiune furnizarea de educaţie şi cercetare
ştiinţifică în acord cu cerinţele de integrare în societatea cunoaşterii, care presupune consolidarea şi 10
dezvoltarea Spaţiului European al Educaţiei şi Spaţiului European al Cercetării Ştiinţifice prin
promovarea excelenţei la nivelul tuturor activităţilor şi proceselor desfăşurate.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu va contribui la dezvoltarea locală, regională şi naţională
din punct de vedere economico-social, ştiinţific, cultural şi politic, în acord cu nevoile comunităţii.
Alături de activitatea de cercetare ştiinţifică, activitatea desfăşurată în cadrul Universităţii Lucian
Blaga din Sibiu (ULBS) în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale constituie o componentă de bază a
misiunii Universităţii, prevăzută în planul strategic şi carta ULBS.
Activitatea anterior menţionată se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul activităţii de
Protecţie a Proprietăţii Intelectuale şi Regulamentul Departamentului Protecţia Proprietăţii Intelectuale.
Departamentul Protecţia Proprietăţii Intelectuale de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu a fost
înființat cu aprobarea Senatului ULBS prin hotărârea nr. 267 / 07.11.2007.
Departamentul Protecţia Proprietăţii Intelectuale are un site propriu care va fi în continuare
modernizat şi va funcţiona, alături de celelalte site-uri ale celorlalte Departamente ale Universităţii.
Actualizarea site-ului va fi realizată astfel încât informaţia prezentă la momentul respectiv pe site să fie în
permanenţă de actualitate. Există o listă oficială cu adresele de e-mail ale tuturor cadrelor didactice
titulare şi asociate de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, ale tuturor catedrelor şi decanatelor din
universitate, ale centrelor de cercetare şi a altor structuri academice şi administrative care aparţin
universităţii, listă utilizată de directorului departamentului, destinată pentru informare şi pentru a putea
comunica eficient cu cei interesaţi. Derularea informărilor şi adreselor trimise prin email de la
Departamentul Protecţia Proprietăţii Intelectuale este realizată în conformitate cu Regulamentele în
vigoare din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu aprobate de Senatul ULBS.
La nivelul Universităţii Lucian Blaga sunt trasate anumite obiective strategice în domeniul
Protecţiei Proprietăţii Intelectuale. Astfel, obiectivele ULBS în domeniul protecţiei proprietăţii
intelectuale şi implicit în domeniul protecţiei proprietăţii industriale sunt următoarele:
• să participe la toate acţiunile naţionale şi la cele internaţionale, la târgurile şi expoziţiile în
domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale;
• să participe, prin activitatea de promovare şi protecţie a proprietăţii intelectuale, a membrilor
comunităţii academice, la îmbogăţirea patrimoniului culturii şi al cunoaşterii universale;
• să promoveze activităţile de inovare, să promoveze activitățile specifice protecţiei legii
dreptului de autor;
• să stimuleze realizarea de studii de piaţă, studii de fezabilitate, studii diverse de marketing în
vederea atragerii de fonduri extrabugetare prin vânzarea unor drepturi de proprietate
intelectuală;11
• să promoveze protecţia proprietăţii intelectuale şi implicit protecţia proprietăţii industriale şi în
rândul studenţilor şi a masteranzilor prin dobândirea deprinderilor necesare protecţiei
proprietății şi prin cointeresarea acestora;
• să convingă cadrele didactice titulare şi cadrele didactice asociate de importanţa protecţiei
proprietăţii intelectuale;
• creşterea numărului de brevete de invenţie, de modele şi desene industriale protejate, de mărci,
brevete de soi;
• acordarea unei importanţe deosebite cât şi consultanţă în domeniul dreptului de autor.
Activitatea depusă la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu în domeniul Protecţiei Proprietăţii
Intelectuale se desfăşoară în conformitate cu Carta Universităţii şi cu Regulamentele în vigoare din
cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu aprobate de Senatul Universităţii.
Misiunea Departamentului Protecţia Proprietăţii Intelectuale de la Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu este direcţionată spre motivarea intensificării activităţilor creative, spre elaborarea de strategii
destinate protecţiei proprietăţii intelectuale, a dreptului de autor, a protejării şi promovării inventatorilor
din mediul academic sibian şi nu numai.
Formele comune de proprietate intelectuală includ dreptul de autor, brevetele de invenţie,
brevetele de soi, desenele şi modelele industriale, mărcile şi indicaţiile geografice, topografii de produse
semiconductoare, dar şi secretul industrial.
Pentru fiecare domeniu în parte există structurate direcţii de dezvoltare, iar Departamentul
Protecţia Proprietăţii Intelectuale îşi va direcţiona acţiunile în scopul obţinerii excelenţei în acest
domeniu.
Transformările drepturilor de autor în ultimii ani au fost, poate, cele mai profunde din câte au
cunoscut celelalte drepturi intelectuale. Specialiştii în materie consideră că nu este vorba neapărat despre
evoluţia sa spre un drept european cât despre evoluţia, în mare măsură previzibilă a noilor tehnici de
comunicare şi difuzare.
Universitatea este un mediu al cunoaşterii, iar existenţa în cadrul acestei complexe comunităţi
ştiinţifice a unui departament destinat protecţiei intelectuale se impune ca o modalitate de prezervare a
valorilor creative, ca o metodă de încurajare şi motivare a făuritorilor de nou, a creatorilor de valori.
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu a obţinut de-a lungul timpului o apreciere evidentă a
dezvoltării acestui domeniu al protecţiei drepturilor de autor, brevetele de invenţie obţinute de
comunitatea academică sibiană devenind parte a valorilor ştiinţifice româneşti, cu recunoaştere
internaţională.12
4. Măsuri strategice prezentate în strategia naţională
4.1 Măsuri strategice prezentate în strategia naţională cu privire la armonizarea legislaţiei
naţionale cu legislaţia internațională
În continuare se prezintă măsurile strategice cu privire la armonizarea legislaţiei naţionale cu
legislaţia internaţională:
I. Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei în domeniul proprietăţii industriale prin transpunerea
acquis-ului comunitar şi alinierea reglementarilor naţionale la acordurile internaţionale la care România
este parte.
Acţiuni specifice:
1) Implementarea sistemului brevetului european, ca urmare a aderării României la Convenţia
Brevetului European la data de 1 martie 2003;
2) Elaborarea de noi reglementari privind sistemele tradiţionale de înregistrări în domeniul
brevetelor, precum şi de reglementări conexe, cum sunt know-how-ul şi transferul de tehnologie;
3) Implementarea sistemului mărcii comunitare şi a desenului comunitar;
4) Identificarea posibilelor conflicte între denumiri (mărci, indicaţii geografice, nume comerciale,
denumiri ale soiurilor de plante, nume de domeniu);
5) Elaborarea de reglementari privind protecţia numelor comerciale, şi conflictul între mărci şi nume
de domeniu Internet;
6) Evaluarea nivelului de armonizare a sistemului de protecţie a noilor soiuri de plante, precum şi
elaborarea de reglementari conexe;
7) Continuarea îmbunătăţirii legislaţiei privind mijloacele de respectare a drepturilor de proprietate
intelectuală în România;
8) Analizarea cadrului legislativ în vigoare privind proprietatea intelectuală şi a jurisprudenţei
aferente şi prezentarea propunerilor de completare a actelor normative respective, în vederea
eficientizării protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală în sistemul justiţiei;
9) Înfiinţarea de complete de judecată specializate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală
conform reglementărilor comunitare;
10) Iniţierea de noi acte normative cu consultarea prealabila a tuturor instituţiilor implicate în punerea
în aplicare a acestora;
II. Asigurarea cadrului juridic corespunzător prin armonizarea continuă cu normele internaţionale în
domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.
Acţiuni specifice:
1) Transpunerea prevederilor Tratatelor INTERNET: Tratatului OMPI privind dreptul de autor şi
Tratatului OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele – 1996, Geneva, ratificate de 13
România, în legislaţia naţională pentru perfecta conformitate şi eliminarea eventualelor
contradicţii;
2) Transpunerea altor prevederi internaţionale în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe,
conform obligaţiilor asumate în procesul de aderare a României la UE;
3) Continuarea transpunerii Directivelor Europene privind dreptul de autor în societatea
informaţională şi respectiv dreptul de suită.
III. Adaptarea sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare la cerinţele de integrare în Uniunea
Europeană
Acţiuni specifice:
1) Armonizarea programelor naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare cu cele ale Uniunii
Europene, pentru facilitarea accesului României la spaţiul european de cercetare;
2) Stimularea participării instituţiilor cu profil de cercetare şi dezvoltare la programele privind
protecţia proprietăţii industriale, derulate în spaţiul Uniunii Europene, prin asigurarea cofinanţării
în cadrul acelor programe la care România este parte;
3) Dezvoltarea programelor bilaterale în domeniile cercetării, dezvoltării şi inovării în vederea
accelerării procesului de protecţie a proprietăţii industriale;
4) Sprijinirea cooperării diferitelor entităţi, având competente specifice, cu structuri similare
internaţionale;
5) Îmbunătăţirea cadrului legislativ, financiar şi organizatoric pentru asigurarea participării la
Programele Cadru ale Uniunii Europene;
6) Identificarea şi valorificarea oportunităţilor de atragere, în ţara, a unor activităţi din programele
avute în vedere de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale pentru zona Europei Centrale
şi de Sud Est.
4.2 Măsuri strategice prezentate în strategia naţională privind îmbunătăţirea aplicării în România
a legislaţiei în domeniul proprietăţii intelectuale.
În continuare se prezintă măsurile strategice cu privire la îmbunătăţirea aplicării şi în România a
legislaţiei în domeniul abordat:
I. Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe
Acţiuni specifice:
1. Realizarea de analize comparative ale soluţiilor definitive ale instanţelor judecătoreşti pronunţate
în procesele de proprietate intelectuală şi publicarea jurisprudenţei în colecţii specializate;
2. Realizarea unor studii privind modul în care instanţele judecătoreşti înfăptuiesc actul de justiţie
privind proprietatea intelectuală şi comunicarea acestor studii către instanţele judecătoreşti în
vederea îmbunătăţirii jurisprudenţei;14
3. Modificarea cuantumului amenzilor prevăzute în legislaţia în vigoare, prin corelare cu rata
inflaţiei, astfel încât sancţiunile să devină descurajante pentru persoanele care intenţionează să
încalce dreptul de autor şi drepturile conexe.
II. Asigurarea aplicării legislaţiei privind protecţia drepturilor de proprietate intelectuală la frontieră
Acţiuni specifice:
1. Intensificarea controalelor vamale, pe baza analizei de risc, pentru depistarea mărfurilor
susceptibile a fi piratate sau contrafăcute;
2. Realizarea unor module informatice şi baze de date în domeniul combaterii traficului de mărfuri
pirat şi contrafăcute;
3. Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire şi
aplicarea în mod corespunzător a sancţiunilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
4. Intensificarea schimbului de informaţii şi a cooperării cu alte administraţii vamale, în scopul
combaterii faptelor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală;
III. Adoptarea unor măsuri de protecţie a consumatorilor împotriva riscului de a achiziţiona produse sau
de a li se presta servicii care ar putea să le afecteze viaţa, sănătatea, securitatea sau interesele economice.
Acţiuni specifice:
1. Realizarea de controale tematice la nivel naţional pe grupe de produse, în scopul depistării
produselor pirat sau contrafăcute şi informarea corespunzătoare a tuturor instituţiilor implicate în
procesul de supraveghere a pieţei;
2. Eliminarea de pe piaţa a produselor pirat sau contrafăcute, în conformitate cu dispoziţiile legale şi
reglementările europene şi informarea adecvată a consumatorilor asupra celor constatate;
3. Implicarea asociaţiilor de reprezentare a intereselor consumatorilor în diseminarea, informarea şi
educarea acestora.
IV. Intensificarea intervenţiei parchetelor din cadrul Ministerului Public în combaterea fenomenelor
contrafacerii şi pirateriei, a încălcării dispoziţiilor legale privind protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală.
Acţiuni specifice:
1. Evaluarea semestrială şi anuală a stării infracţionale în domeniul drepturilor de proprietate
industrială, dreptului de autor şi drepturilor conexe, efectuarea de analize criminologice şi
statistice ale fenomenelor de contrafacere şi piraterie, elaborarea de măsuri în scopul prevenirii
criminalităţii în domeniu;
2. Asigurarea la nivelul tuturor parchetelor din teritoriu a existenţei unei baze de date cu privire la
cauzele soluţionate în domeniul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală;
3. Intensificarea demersurilor în vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ al combaterii
infracţionalităţii privind regimul drepturilor de proprietate intelectuală.15
V. Intensificarea activităţii unităţilor de Poliţie
Acţiuni specifice:
1. Organizarea de activităţi specifice de control pentru prevenirea, descoperirea şi cercetarea faptelor
săvârşite cu ocazia importului şi comercializării de produse alimentare şi nealimentare care poartă
mărci contrafăcute;
2. Înfiinţarea unor compartimente de proprietate intelectuali în cadrul unităţilor de poliţie la nivel
central şi teritorial;
3. Pentru realizarea sarcinilor ce revin formaţiunilor cu competenţă în domeniul proprietăţii
intelectuale, se va avea în vedere creşterea numărului de poliţişti cu responsabilităţi pe această
linie, atât în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia Poliţiei Economico –
Financiare, cât şi la serviciile economice din inspectoratele judeţene de poliţie şi Direcţia Generală
de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
4. Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor profesionale de evidenţă şi de
investigare a fraudelor privind proprietatea intelectuală.
4.3 Măsuri strategice prezentate în strategia naţională privind constituirea unei infrastructuri
administrative corespunzătoare în cadrul instituţiilor implicate în asigurarea protecţiei proprietăţii
intelectuale.
În continuare se prezintă măsurile strategice cu privire la constituirea unei structuri administrative
corespunzătoare în cadrul instituţiilor implicate în domeniul abordat:
I. Dezvoltarea sistemului informatic şi modernizarea echipamentelor folosite în îndeplinirea procedurilor
de acordare a protecţiei drepturilor de proprietate industrială de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci.
Acţiuni specifice:
1. Continuarea dezvoltării şi modernizării dotării tehnice a sistemului informatic existent în cadrul
Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
2. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de baze de date administrative şi de documentare utilizate
de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci necesare aplicării procedurilor de acordare a drepturilor
de proprietate industrială;
3. Adoptarea şi implementarea de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a standardelor
europene în domeniul depunerii electronice a cererilor de protecţie a proprietăţii industriale;
4. Continuarea procesului de compatibilizare a sistemului informatic din Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci cu sistemele informatice ale Oficiului European de Brevete.
II. Constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare a Oficiului Român pentru Drepturile de
Autor16
Acţiuni specifice:
1. Încadrarea corespunzătoare cu resurse umane prin creşterea personalului necesar, ca număr şi
pregătire;
2. Dotarea corespunzătoare cu mijloace materiale necesare îndeplinirii atribuţiilor, printr-o finanţare
corespunzătoare;
3. Derularea unor campanii de creştere a gradului de informare a publicului larg asupra importanţei
domeniului dreptului de autor şi al drepturilor conexe (baza de date publice conţinând informaţii
privind repertoriul si titularii dreptului de autor, drepturilor conexe, informaţii deţinute de
organismele de gestiune colectivă, etc.).
III. Diseminarea informaţiei referitoare la problemele de proprietate industriala
Acţiuni specifice:
1. Dezvoltarea unui sistem eficient de promovare a proprietăţii industriale şi de conştientizare a
importanţei domeniului în programele Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi prin intermediul
centrelor regionale pentru diseminarea informaţiilor de proprietate industrială, centrelor de
cercetare şi inovare, Camerei Naţionale a Consilierilor în Proprietate Industrială, Camerei de
Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi a Camerelor de Comerţ şi Industrie
teritoriale, inclusiv prin reţeaua Centrelor EURO-INFO;
2. Dotarea logistică corespunzătoare a Camerei Naţionale a Consilierilor în Proprietate Industrială;
3. Dotarea logistică a centrelor regionale de diseminare de informaţii din domeniul proprietăţii
industriale compatibilă cu centrele din ţările europene dezvoltate;
4. Crearea unui centru de documentare dedicat proprietăţii intelectuale şi a unui buletin de cazuistică,
publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
5. Crearea unor structuri specializate pentru formare şi studii în domeniul proprietăţii intelectuale;
6. Înfiinţarea unui „Centru de formare şi specializare în domeniul Proprietăţii Intelectuale” în cadrul
Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, în baza Acordului cadru de cooperare încheiat în
2002 între Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Inovării;
7. Sprijinirea creării unor fundaţii locale pentru promovarea proprietăţii industriale;
8. Organizarea de seminarii şi conferinţe destinate IMM-urilor pentru cunoaşterea sistemului
proprietăţii intelectuale;
9. Dezvoltarea de publicaţii cu informaţii tehnice de specialitate în domeniul sistemului proprietăţii
intelectuale în scopul pregătirii specialiştilor din cadrul IMM-urilor în utilizarea sistemului.
IV. Îmbunătăţirea sistemului de proprietate intelectuală în vederea creşterii competitivităţii unităţilor de
cercetare şi dezvoltare şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii precum şi a entităţilor din infrastructura de
inovare şi transfer tehnologic 17
Acţiuni specifice:
1. Elaborarea studiului “IMM-urile şi proprietatea intelectuală” de către Agenţia Naţională pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii;
2. Înfiinţarea Societăţii pentru transfer tehnologic şi dezvoltare care va avea ca obiect de activitate
susţinerea investiţiilor tehnologice prin acordarea de granturi sau împrumuturi cu dobânzi
avantajoase şi preluarea riscului de piaţă pentru aplicarea rezultatelor cercetării – dezvoltării;
3. Finanţarea dezvoltării şi înfiinţării de noi centre de transfer tehnologic, oficii de legătură cu
industria, centre incubatoare de afaceri, prin promovarea de către Ministerul Educaţiei, Cercetării
şi Inovării a unui PROGRAM destinat susţinerii acestor entităţi din ITT;
4. Finanţarea înfiinţării şi dezvoltării Parcurilor Ştiinţifice şi Tehnologice, prin promovarea de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a unui Program destinat susţinerii acestora;
5. Utilizarea componenţei destinată constituirii şi dezvoltării infrastructurii aferente parcurilor
ştiinţifice şi tehnologice din cadrul Programului “Parcuri Industriale”;
6. Constituirea unui grup de lucru format din specialişti din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării
şi Inovării, Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, Camerei de
Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Oficiului de Stat pentru Invenţii şi
Mărci pentru consolidarea unei baze de date necesare pentru a facilita accesul IMM-urilor la
rezultatele cercetării ştiinţifice, inclusiv la activitatea de cercetare în domeniul inovării orientat
spre promovarea de servicii şi produse noi pe piaţa internă şi internaţională;
7. Stimularea proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare şi dezvoltare tehnologică din rândul
IMM-urilor cu vocaţie tehnologică şi absorbţia tehnologiilor noi;
8. Crearea unei Agenţii Naţionale de Valorificare a Proprietăţii Intelectuale în scopul stimulării
inovării, care să promoveze valorificarea proprietăţii intelectuale în condiţiile economiei de piaţă,
inclusiv prin accesul la programele comunitare destinate sectorului. Aceasta se va realiza cu
participarea tuturor instituţiilor care au atribuţii în domeniu;
9. Înfiinţarea în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare şi în cadrul universităţilor a unor
compartimente specializate care sa se ocupe de promovarea rezultatelor cercetării şi prospectarea
rezultatelor pieţei;
10. Promovarea comerţului electronic pentru integrarea IMM-urilor româneşti în platformele
electronice constituite la nivel european;
11. Dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri şi deschiderea de noi pieţe;
12. Susţinerea IMM-urilor inovative şi creşterea competitivităţii acestora prin promovarea de
programe finanţate de la bugetul de stat pentru investiţii, introducerea de echipamente şi
tehnologii noi pentru instruire şi consultanţă, pentru facilitatea accesului IMM-urilor pe pieţe
externe, precum şi pentru dezvoltarea de incubatoare de afaceri;18
13. Dezvoltarea de servicii suport pentru susţinerea IMM-urilor (inclusiv prin reţeaua Centrelor
EURO-INFO);
14. Identificarea unor noi modalităţi pentru promovarea în străinătate a creaţiilor româneşti şi pentru
creşterea competitivităţii acestora pe pieţele internaţionale, inclusiv prin iniţierea de către
România a unor proiecte şi programe de cooperare în domeniul proprietăţii intelectuale;
15. Facilitarea punerii în contact a creatorilor în proprietate intelectuală cu utilizatorii obiectelor
specifice, prin organizarea sistematică de burse de contacte, parteneriate de afaceri pentru transfer
tehnologic, expoziţii tematice, saloane comerciale specializate şi târguri pentru valorificarea
rezultatelor cercetării şi dezvoltării ştiinţifice;
V. Promovarea produselor, serviciilor şi a transferului tehnologic precum şi dezvoltarea serviciilor de
consiliere a entităţilor din infrastructura de ITT şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Acţiuni specifice:
1. Dezvoltarea unei reţele CRAFT în România pentru servicii de informare şi asistenţa în domeniu;
2. Racordarea la programele comunitare EDT;
3. Dezvoltarea parteneriatului între întreprinderi mari şi IMM-uri, precum şi între acestea şi unităţi
de cercetare-dezvoltare;
4. Dezvoltarea capacităţii de consultanţă din cadrul Centrelor de afaceri dezvoltate de Camera de
Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Camerele de Comerţ şi Industrie
teritoriale, Camera Consilierilor de Proprietate Industrială, Centrelor regionale de promovare a
drepturilor de proprietate industrială, reţelei Centrelor EURO INFO;
5. Dezvoltarea entităţilor din infrastructura de ITT (centre incubatoare de afaceri inovative, centre de
transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria) care să-şi
propună sprijinirea demersurilor în promovarea rezultatelor cercetării brevetate şi nebrevetate;
6. Continuarea şi dezvoltarea manifestării „Trofeul creativităţii”, organizat de Camera de Comerţ şi
Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Camerele de Comerţ şi Industrie teritoriale.
VI. Includerea unor elemente de proprietate intelectuală în procesul de informatizare a sistemului judiciar.
Acţiuni specifice:
1. Furnizarea, în condiţiile legii, de date statistice instituţiilor interesate privind activităţile
instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor în domeniul proprietăţii intelectuale, incluzând şi
domeniul concurenţei neloiale;
2. Actualizarea permanentă a bazelor de date administrate de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public
în vederea facilitării informării magistraţilor asupra evoluţiei legislaţiei în domeniu;19
4.4 Măsuri strategice prezentate în strategia naţională privind formarea de resurse umane
specializate
În continuare se prezintă măsurile strategice cu privire la formarea de resurse umane specializate
în domeniul abordat:
I. Dezvoltarea unui program de pregătire a specialiştilor implicaţi în procesul de asigurare a protecţiei
proprietăţii intelectuale.
Acţiuni specifice:
1. Perfecţionarea pregătirii examinatorilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi organizarea
unor programe de studiu în cadrul Uniunii Europene, în scopul îmbunătăţirii protecţiei prin brevet;
2. Organizarea unui program de perfecţionare pentru consilieri în proprietate industrială, în scopul
îmbunătăţirii calităţii cererilor de protecţie depuse la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi
accesul acestora la programele de instruire organizate de Uniunea Europeană;
3. Perfecţionarea pregătirii specialiştilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi ai altor autorităţi
competente implicate în protecţia soiurilor de plante, inclusiv instruire la Oficiul European al
Soiurilor de Plante;
4. Organizarea de seminarii/mese rotunde/întâlniri între specialişti ai Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor – ai Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezentanţi ai fiecărei
categorii profesionale implicate în procesul apărării drepturilor de proprietate intelectuală
(poliţişti, judecători, procurori, lucrători vamali, inspectori din domeniul protecţiei
consumatorilor);
5. Participarea specialiştilor români la cursuri/seminarii/reuniuni organizate în străinătate, astfel încât
să ia contact cu realităţile din ţările respective şi să cunoască problemele cu care se confruntă
respectivele instituţii în apărarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe;
6. Organizarea periodică de instruiri a inspectorilor din domeniul protecţiei consumatorilor, precum
si a lucrătorilor vamali;
7. Instruirea specialiştilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie în domeniul proprietăţii intelectuale;
II. Dezvoltarea unei strânse colaborări între Academia Mondială OMPI şi institutele de formare a
tineretului din România (nivel universitar, post universitar, etc.).
Acţiuni specifice:
1. Promovarea unor iniţiative româneşti în domeniul proprietăţii intelectuale, care să fie puse în
practică cu sprijinul financiar şi logistic al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale;
2. Crearea condiţiilor de dezvoltare a carierei ştiinţifice şi tehnice a tinerilor în vederea reducerii
fenomenului de “scurgere a inteligenţei româneşti în exterior”;20
3. Susţinerea realizării unui proiect la nivel universitar şi/sau post universitar pentru a se asigura noi
specializări cu posibilitatea obţinerii de titluri corespunzătoare (broker de tehnologii);
4. Susţinerea programelor de burse pentru cercetare ştiinţifică, destinate formării şi dezvoltării
carierelor ştiinţifice şi a colectivelor de cercetare de înaltă performanţă;
III. Perfecţionarea magistraţilor şi poliţiştilor în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate
intelectuală.
Acţiuni specifice:
1. Instruirea magistraţilor în cadrul unor seminarii şi alte forme de pregătire organizate de autorităţile
române şi organizaţiile internaţionale de profil (Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale,
Organizaţia Mondială a Comerţului, Oficiul de Armonizare în Piaţa Internă, Organizaţia
Europeană de Brevete, etc.);
2. Pregătirea magistraţilor în domeniul proprietăţii intelectuale prin cursuri incluse în programa de
studii a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie şi prin cursuri periodice de
perfecţionare pentru magistraţii în funcţie;
3. Perfecţionarea pregătirii profesionale a procurorilor din Ministerul Public în domeniul protecţiei
drepturilor de proprietate intelectuală în formele organizate de către Secţia de analiză, studii,
control şi perfecţionare profesională a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi
parchetele de pe lângă curţile de apel;
4. Dezvoltarea unui program de pregătire a poliţiştilor implicaţi în combaterea infracţiunilor din
domeniul proprietăţii intelectuale, prin:
a) includerea poliţiştilor cu responsabilităţi în domeniul proprietăţii intelectuale în programe
de pregătire, seminarii şi alte întâlniri de specialitate, organizate de către autorităţile
române şi organizaţiile internaţionale de profil;
b) includerea în programele de pregătire ale instituţiilor de învăţământ de nivel preuniversitar
şi universitar din Ministerul Administraţiei şi Internelor, cât şi ale Centrului de Studii
Postuniversitare (Post-academice) al Ministerului Administraţiei şi Internelor, a unor
tematici privind dreptul proprietăţii intelectuale, destinate formării şi perfecţionării
cunoştinţelor poliţiştilor cu competenţe în domeniu.
4.5 Măsuri strategice prezentate în strategia naţională privind realizarea unei cooperări
transparente între instituţiile şi organizaţiile implicate în asigurarea protecţiei proprietăţii
intelectuale.
Acţiuni specifice:
1. Întărirea colaborării Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Oficiului Român pentru
Drepturile de Autor cu Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, Organizaţia Mondială a 21
Comerţului, Oficiul de Armonizare în Piaţa Internă, Organizaţia Europeană de Brevete şi alte
organizaţii internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale;
2. Cooperarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi a Oficiului Român pentru Drepturile de
Autor cu autorităţile vamale, prin punerea la dispoziţia Autorităţii Naţionale a Vămilor a
informaţiilor relevante din baza de date a oficiilor;
3. Cooperarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Oficiului Român pentru Drepturile de
Autor cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Public în vederea împiedicării
delictelor prin furnizarea informaţiilor solicitate;
4. Dezvoltarea cooperării dintre Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Inspectoratul General
al Poliţiei de Frontieră în baza protocolului încheiat între acestea;
5. Dezvoltarea cooperării dintre Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Camera de Comerţ şi
Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti în vederea creşterii gradului de informare a
mediului de afaceri cu privire la dreptul de autor, în baza protocolului încheiat între acestea;
6. Încheierea unor protocoale de colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pe de-o
parte, şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a
Municipiului Bucureşti, Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, pe
de altă parte, în scopul promovării domeniului proprietăţii intelectuale;
7. Cooperarea între Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Oficiul Român pentru Drepturile de
Autor, Autoritatea Naţională a Vămilor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor,
Ministerul Justiţiei, Ministerul Integrării Europene şi Ministerul Public în vederea realizării
angajamentelor din sfera proprietăţii intelectuale asumate în cadrul procesului de negocieri pentru
aderarea României la Uniunea Europeană;
8. Realizarea şi implementarea portalului pentru acces la informaţii şi servicii privind proprietatea
intelectuală.
4.6 Măsuri strategice prezentate în strategia naţională privind sensibilizarea, educarea şi
conştientizarea publicului cu privire la rolul şi importanţa drepturilor de proprietate intelectuală
Acţiuni specifice:
1. Derularea unor campanii de informare a publicului larg cu privire la importanţa respectării
drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi la facilităţile prevăzute în legislaţia română
pentru deţinătorii drepturilor de proprietate intelectuală;
2. Instruirea operatorilor economici, de diferite categorii, pe probleme privind proprietatea
intelectuală prin organizarea de către Camerele de Comerţ şi Industrie şi alte structuri abilitate, a
unor cursuri de durate diferite şi pe niveluri graduale de informare;22
3. Dezvoltarea activităţii de diseminare a informaţiilor din domeniul proprietăţii industriale în cadrul
centrelor regionale de promovare a protecţiei proprietăţii industriale si Centrelor EURO INFO;
4. Introducerea în învăţământul liceal şi universitar în cadrul disciplinei privind cultura
antreprenorială a unui modul specific destinat educării în domeniul utilizării eficiente a sistemului
proprietăţii intelectuale;
5. Organizarea Târgului pentru IMM la nivel naţional şi regional, diseminarea de materiale
informative şi ghiduri privind programele destinate susţinerii IMM–urilor inovative cu referire la
domeniul proprietăţii intelectuale;
6. Participarea IMM-urilor la Programele naţionale de cercetare dezvoltare inclusiv în cel de-al VIlea
program cadru comunitar din domeniul cercetării dezvoltării.
5. Direcţii principale de acţiune la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu întreprinse în domeniul
Protecţiei Proprietăţii Intelectuale
Direcţiile principale de acţiune ale Departamentului Protecţia Proprietăţii Intelectuale de la
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu sunt:
1. Promovarea și susținerea la nivel instituţional a Protecţiei Proprietăţii Intelectuale;
2. Promovarea şi sprijinirea ideilor şi rezultatelor obţinute din contractele de cercetare ştiinţifică la
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu;
3. Protecţia invenţiilor, modelelor de utilitate, a desenelor, a modelelor industriale şi a mărcilor;
4. Managementul protecţiei Proprietăţii Intelectuale şi în special a invenţiilor, desenelor,
modelelor industriale, a mărcilor şi a dreptului de autor;
5. Promovarea la nivel instituţional a noutăţilor în asigurarea protecţiei Proprietăţii Intelectuale;
6. Asigurarea de consultanţă la nivelul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu în domeniul
Proprietăţii Intelectuale – legislaţie la zi în domeniu;
7. Promovarea şi respectarea drepturilor de Proprietate Intelectuală;
8. Utilizarea şi promovarea utilităţii instrumentelor juridice de combatere a fenomenelor de
contrafacere;
9. Asigurare de consultanţă referitoare la răspunderea în domeniul protecţiei Proprietăţii
Intelectuale;
10. Promovarea şi susţinerea protecţiei Proprietăţii Intelectuale în străinătate;
11. Susţinerea în mod deosebit a dreptului de autor şi acordarea de consultanţă specifică în
domeniu;
12. Jurisprudenţa în domeniul Proprietăţii Intelectuale;
13. Atragerea de fonduri financiare obţinute din drepturile de Proprietate Intelectuală;
14. Promovarea calităţii în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale;23
15. Modernizarea şi eficientizarea bazei materiale din universitate;
16. Orientarea spre nevoile societăţii;
17. Realizarea unui management performant bazat pe eficienţă şi eficacitate al activităţii de
protecţie a proprietăţii intelectuale;
18. Dezvoltarea cooperării internaţionale;
19. Promovarea transparenţei pentru dezvoltarea unui climat de încredere şi cooperare în ULBS
care să aibă la bază decizia bazată pe fapte;
20. Abordare sistemică a managementului Protecţiei Proprietăţii Intelectuale;
21. Realizarea unei evaluări periodice a rezultatelor obţinute de către membri comunităţii
academice sibiene de la ULBS.
Activitatea depusă la Departamentul Protecţia Proprietăţii Intelectuale de la Universitatea
Lucian Blaga din Sibiu are la bază anumite procese fiind gândită şi structurată chiar pe aceste procese:
• formele comune de proprietate intelectuală la ULBS – brevetele de invenţie, brevetele de
soi, desenele şi modelele industriale, mărcile şi indicaţiile geografice, topografii de
produse semiconductoare, dreptul de autor, designul comunitar dar şi secretul industrial;
• manifestări ştiinţifice, târguri şi expoziţii, saloane naţionale şi internaţionale;
• centrele de cercetare care funcţionează la ULBS şi care sunt direct implicate în activitatea
de Protecţie a Proprietăţii Intelectuale;
• reviste şi buletine ştiinţifice axate pe acest domeniu de activitate;
• premierea rezultatelor obţinute în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale la ULBS –
recunoaşterea Naţională şi Internaţională;
• valorificarea drepturilor obţinute în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale la ULBS;
• analiza, raportarea şi îmbunătăţirea rezultatelor obţinute în domeniul Protecţiei Proprietăţii
Intelectuale la ULBS;
• acţiuni de mediatizare şi informare a activităţilor depuse cât şi a activităţilor ulterioare în
domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale la ULBS;
• strategia în domeniul Protecţiei Proprietății Intelectuale la Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu pe perioada 2007-2013, respectiv 2011-2015;
• managementul reclamaţilor în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale la ULBS.
6. Concluzii
Strategia în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale a fost elaborată pe baza celor mai noi
direcţii strategice şi tendinţe la nivel naţional şi mondial în domeniul Proprietăţii Intelectuale şi implicit
Industriale şi este în concordanţă cu planul strategic al ULBS, cu Strategia Europeană cu privire la 24
Protecţia Proprietăţii Intelectuale, cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi în consens cu axa
strategică a Proprietăţii Intelectuale promovată de Japonia şi SUA în acest domeniu.
Strategia îşi propune să dezvolte şi să promoveze Proprietatea Intelectuală astfel încât aceasta să
devină şi o sursă suplimentară de venit dar şi un suport esenţial al procesului de educaţie şi formare prin
direcţiile abordate:
• Dreptul de autor;
• Secretul industrial;
• Brevetele de Invenţie şi Brevetele de soi;
• Desenele şi modelele industriale;
• Mărcile şi Indicaţiile Geografice;
• Design comunitar;
• Topografii de Produse Semiconductoare.
Îmbunătăţirea rezultatelor activităţilor axate pe Protecţia Proprietăţii Intelectuale trebuie să se
bazeze pe anumiţi indicatori de performanţă ai proceselor enumerate la anterior.
Activităţile desfăşurate pe viitor în Universitatea Lucian Blaga din Sibiu să aibă la bază Planul
strategic în domeniul Protecţiei Proprietăţii Intelectuale corelat cu planul strategic al ULBS.
Evoluţia din ultimii ani a acestor indicatori este una pozitivă în sensul că există o vizibilitate
pozitivă a creşterii propunerilor de brevete de invenţie precum şi a recunoaşterilor obţinute de ULBS pe
plan naţional şi internaţional prin acordarea începând cu anul 2007 a unor medalii de AUR, Argint,
Bronz la care se adaugă alte distincții valoroase și meritorii cum ar fi Medaliile de Aur acordate unui
cadru didactic titular la ULBS „Meritul European pentru inovare în grad de cavaler” și „Meritul
European pentru inovare în grad de ofițer”.
Evoluţia poate fi menţinută şi îmbunătăţită cu ajutorul şi susţinerea la toate nivelurile: Rector –
Birou Senat – Senat – Departament – celelalte Departamente ale ULBS – Centre de cercetare – Facultăţi –
Catedre – Cadre didactice şi Cercetători.
Pentru ca sistemul promovat de Departamentul Protecţia Proprietăţii Intelectuale de la
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu să fie unul funcţional şi orientat spre îmbunătăţire continuă şi spre
cunoaştere este necesară stabilirea unor obiective generale pentru activitatea de protecţie a proprietăţii
intelectuale dar şi obiective specifice pentru fiecare proces amintit, care mai apoi vor fi corelate cu
obiective la nivel de cadru didactic, catedră sau departament, centru de cercetare, facultate.
În economia de piaţă, în care domneşte cu adevărat legea concurenţei, organizaţiile cu prestigiu au
departamente/compartimente specializate, care urmăresc şi speculează toate greşelile organizaţiilor
concurente, cu precădere pe cele din domeniul proprietăţii intelectuale. 25
Astfel putem răspunde la următoarele aspecte importante:
• o invenţie nebrevetată poate fi copiată şi utilizată de către o altă organizaţie având același profil de
activitate (aspect valabil şi într-o universitate). Ce trebuie deci făcut pentru a putea obţine dreptul
exclusiv de utilizare a propriilor invenţii ?
• înainte de a exporta un produs sau o tehnologie, obţinut(ă) chiar într-un laborator al universităţii,
rezultate prin aplicarea unei invenții, trebuie sa solicităm protecţia prin brevet de invenţie în ţările
în care acestea se exportă. Astfel, ele nu pot fi copiate şi reproduse de către cumpărător. Cum
putem face acest lucru ?
• daca fabricăm şi comercializăm un produs sau o tehnologie, chiar într-un laborator sau laborator
acreditat din universitate, rezultate prin aplicarea unei invenţii brevetate în România de către o
persoană fizică sau juridică, din afara organizaţiei în cauză, săvârșim infracţiunea de contrafacere.
Aceasta se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare dar şi prin plata unor daune care se pot ridica
la sume uriaşe. Cum ne apărăm?
• folosirea unei denumiri sau sigle, care nu au fost înregistrate ca mărci pe cale naţională sau
internaţională, ne poate crea importante prejudicii prin încălcarea drepturilor dobândite anterior de
către alţi titulari români sau străini. Ce trebuie făcut pentru a preveni astfel de situaţii?
• cunoaştem noi care sunt drepturile ce decurg din certificatul de înregistrare a unui desen sau
model industrial ?
• cum trebuie privită problema dreptului de autor ? Cum redactăm şi publicăm un curs universitar
sau un îndrumar de laborator respectând legea dreptului de autor ? Cum redactăm şi publicăm o
lucrare ştiinţifică ? Cum redactăm şi propunem un contract de cercetare ştiinţifică şi ce materiale
documentare utilizăm, ce materiale documentare includem în descriere ?
Inovarea este unul din procesele care poate menţine “în afaceri” sau “în cărţi” o companie, o
Universitate (se poate extrapola şi la nivel de Laborator acreditat, Centru de Cercetări, etc.) şi nu
înseamnă numai introducerea în fabricaţie a unor produse noi şi competitive, dar şi aplicarea celor mai noi
soluţii tehnice care se regăsesc în literatura de protecţie a proprietăţii intelectuale, poate să-şi aducă, din
plin, contribuţia la transformarea organizaţiei într-una inovativă, perfect adaptată cerinţelor pieţei mereu
în schimbare prin utilizarea resurselor intangibile adică a cunoştinţelor. Brevetele românești, de
nenumărate ori recompensate cu Medalii la prestigioase expoziţii internaţionale de profil, pentru
originalitatea competitivitatea soluţiilor pe care le propun, pot reprezenta oportunităţi noi pentru
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. În literatura specifică a Protecţiei Proprietăţii Intelectuale şi
implicit industriale putem descoperi produsul sau tehnologia care ne poate oferi o poziţie favorabilă pe
piaţă, care poate reprezentă saltul calitativ anticipat în activitatea noastră a celor care trăiesc și muncesc în 26
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Aplicând acum soluţia tehnică conţinută într-un brevet de invenţie,
chiar şi universitatea poate cuceri mai uşor un nou segment de piaţă, pe baza exclusivităţii date de
brevetul de invenţie aplicat.
Prof. univ. dr. ing. dr. ec. Mihail ȚÎȚUhttp://ppi.ulbsibiu.ro/obj/documente/strategia-in-domeniul-ppi-la-ulbs.pdf

(Visited 84 times, 1 visits today)

Pe aceasi tema:

Comments are closed.

Advertisement
Contact:
BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI. REPER HOTEL HOROSCOP – STATIA METROU UNIRII, IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR. Pentru o oferta de pret va rugam sa ne contactati la :
mustateanu@gmail.com
Tel: 0768.511.900
Program:
Zilnic: 09-19 Sambata: 09-14
OSIM OEB WIPO OHIM AIPPI Grup Roman EPI ORDA